Serialul complet este disponibil aici
Pentru prima dată în istoria modernă, populația globală se va opri practic din creștere la finalul acestui secol, în mare parte din cauza căderii ratei globale a fertilității.
La orizontul anului 2100, populația mondială este proiectată să atingă aproximativ 10,9 miliarde de persoane.
La acel moment, creșterea anuală se va reduce la mai puțin de 0,1% – un declin accentuat față de nivelul curent. Din 1950 și până astăzi, populația a crescut cu 1-2% anual, de la 2,5 miliarde la 7,7 miliarde.
Fertilitatea la nivel global va atinge 1,9 (copii/femeie) în anul 2100, de la 2,5 astăzi, și va scădea sub rata de înlocuire (2,1) în jurul anului 2070. Rata de înlocuire o reprezintă numărul de nașteri necesar pentru a menține neschimbată dimensiunea populației (fără a se lua în calcul factorul migrației externe).
Vârsta medie va crește la 42 de ani în 2100, de la 31 actualmente (și de la doar 24 în 1950). Între 2020 și 2100, numărul persoanelor cu vârste peste 80 de ani va crește, în acest scenariu, de la 146 de milioane la 881 de milioane. Din 2073, numărul persoanelor cu vârste peste 65 de ani va depăși pe cel al copiilor de până la 15 ani, pentru prima dată în istorie, din cauza creșterii speranței de viață dar și a reducerii fertilității. Raportul celor două variabile se numește raport de dependență și are o importanță deosebită în predicțiile privind sistemele de pensii și asigurări.
Africa este unica regiune de pe mapamond care va cunoaște o creștere puternică a populației pentru tot restul acestui secol. Între 2020 și 2100, populația Africii va crește de la 1,3 miliarde la 4,3 miliarde. Proiecțiile arată că Africa sub-sahariană își va expanda populația de 3 ori. Populația din America de Nord precum și din Oceania de asemenea va crește până în 2100, dar mult mai firav comparativ cu Africa.
Europa și America Latină vor pierde populație, comparativ cu anul 2019. În Europa, maximul va fi atins în 2021 (748 milioane locuitori). America Latină și Caraibele împreună vor întrece Europa ca număr de locuitori în 2037 și vor începe să scadă, după atingerea maximului de aproximativ 768 de milioane locuitori în jurul anului 2058.
Populația Asiei va crește de la 4,6 miliarde în 2020 la 5,3 miliarde în 2055, înainte de a începe să coboare. China va atinge vârful demografic în 2031, în timp ce în Japonia și Coreea de Sud, mult mai devreme, în 2020.
India va crește până la 1,7 miliarde, prag ce urmează să fie atins în 2059. Indonezia – cea mai mare țară din Asia de Sud Est – va cunoaște expansiune demografică până în 2067.
În America de Nord, imigrația va fi principalul factor pentru continuarea creșterii populației. Populația de imigranți a Statelor Unite ale Americii se așteaptă să sporească cu 85 de milioane persoane pe durata următorilor 80 de ani, aproape cât totalul imigranților veniți în următoarele 9 țări aflate în acest clasament.
Șase țări vor cuprinde mai mult de jumătate din sporul de populație la nivel global, iar din acestea, cinci sunt în Africa. Populația va crește cu aprox. 3,1 miliarde din 2020 până la finalul secolului; peste 50% din aceasta se va înregistra în Nigeria, RD Congo, Tanzania, Etiopia și Angola, a șasea fiind Pakistan. Cinci țări africane (Nigeria, RD Congo, Tanzania, Etiopia și Egipt) vor fi între primele 10 țări ca populație la orizontul anului 2100.
India va depăși China ca cea mai populată țară a lumii în 2027. Nigeria va depăși SUA ca a treia țară în acest clasament în 2047, conform modelelor matematice analizate.
Între 2020 și 2100, 90 de țări vor pierde populație. Două treimi din statele Europei (32 din 48) își vor vede populația diminuată în acest interval de timp, la fel ca și jumătate din țările din America Latină și Caraibe (25/50). Prin contrast, între 1950 și 2020, doar 6 țări din lume au pierdut din populația netă.
Africa va depăși Asia ca număr de nașteri până în 2060. În anul 2100, jumătate din copiii lumii se vor naște în Africa față de doar 3/10 astăzi. Nigeria va înregistra 864 de milioane de nașteri în următoarele 8 decenii, cele mai multe din Africa și, din 2070, mai multe chiar decât China.
Doar o treime din copii se vor mai naște la finalul secolului în Asia, față de aproximativ jumătate azi și un maxim de 65% în perioada 1965-70.
America Latină și zona Caraibelor vor avea cea mai îmbătrânită populație, o răsturnare a situației din secolul XX: dacă în 1950, vârsta medie în regiune era de 20 de ani, aceasta este proiectată să ajungă la 49 de ani la finalul de secol XXI.
Tiparul este evident urmărind cazuri individuale:
- 2020: Brazilia (33), Argentina (32) și Mexic (29) vor avea o vârstă medie mai redusă decât SUA (38).
- 2100: Brazilia (51), Argentina (47) și Mexic (49), față de doar 45 în SUA.
Japonia va avea cea mai înaintată vârstă medie din lume în anul 2020: 48 de ani. Vârsta medie va continua să crească până la atingerea a 55 de ani în 2065, după care va intra în scădere ușoară (54 de ani la finalul secolului). La momentul 2100, cea mai bătrână țară din lume este estimat că va fi Albania, cu 61 de ani.
Iată și o reprezentare grafică a celor mai populate 20 de orașe ale finalului de secol XXI. După cum vedeți, niciunul din acestea nu se află în Americi, Europa sau China…
Pentru demografia României, „orizontul 2100” este unul sumbru
Mai jos puteți vizualiza „piramida” reprezentând totalul și distribuția pe vârste a populației României proiectată la anul 2100. Cu doar 10,7 milioane de rezidenți și o vârstă medie apropiată de 50 de ani (față de 42 astăzi) putem aprecia statul român al finalului de secol drept unul profund disfuncțional, care va avea nevoie de un import masiv de populație alogenă pentru a asigura creștere economică și a preveni intrarea în colaps a sistemelor publice de asigurări.
Conform acestui scenariu, în anul 2100 poporul român ca entitate mono-etnică va fi practic istorie.
–
Notă: Acest material folosește reprezentări grafice furnizate de casa americană de cercetare și sondaj Pew Research Center și date provenite de la divizia pentru populație a Organizației Națiunilor Unite. Proiecțiile reprezintă „varianta medie”, adică o medie matematică a predicțiilor cu privire la evoluția componentelor majore ale mișcării populației: fertilitatea, speranța de viață și migrația externă. Pentru metodologie și raportul complet consultați sursa.
