back to top

Hollywood-ul „woke” se scufundă în irelevanță după multe eșecuri de box-office

Cultura media de astăzi este foarte diferită de ce era fie și doar cu un deceniu în urmă. Industria divertismentului nu mai este interesată să își mulțumească sau distreze publicul, ci este interesată de „platforme” și de „mesaje”, iar reprezentanții ei văd în orice film și în orice franciză populară un vehicul prin care să-și livreze „evanghelia woke”. Lucrurile, totuși, par să se apropie de un punct limită după o serie de filme cu încasări dezastruoase.
NurPhoto via Getty Images

Formula de succes la box-office pare destul de simplă: concepi o poveste bună, cu personaje plăcute, cu care se poate rezona, și o spui într-o ambianță cu sens și lipsită de distrageri sau fire narative parazite. Cu alte cuvinte, faci un film normal, fără intenția de a-ți manipula propagandistic publicul.

Majoritatea filmelor care urmează această formulă de bază vor aduce bani. Orice film care insistă să inoculeze publicului cu forța niște idei va da rateu; „get woke, go broke” – devii „woke”, rămâi fără nici un ban.

Problema este că elitiștii de la Hollywood pur și simplu nu se pot abține. Au impresia că sunt mai deștepți decât publicul și mai deștepți decât box-office-ul, preferând să-și piardă toate veniturile și să dispară în uitare decât să recunoască adevărul. Piața dictează succesul sau eșecul mediilor populare, nu mediile dictează piața.

E drept, Cultura media de astăzi este foarte diferită de ce era fie și doar cu un deceniu în urmă. Industria divertismentului nu mai este interesată să își mulțumească sau distreze publicul, ci este interesată doar de „platforme” și de „mesaje”. Reprezentanții ei văd în orice film și în orice franciză populară un vehicul prin care să-și livreze „evanghelia woke”. E foarte probabil să creadă că, dacă staurează piața îndeajuns de mult și de riguros cu mesajele lor, publicul va ceda într-o bună zi și va accepta ideologia „woke” drept noua normalitate.

Asta însă nu se întâmplă. În ultimii ani a existat un val de filme care au dat rateu și care au arătat limpede faptul că Hollywood face implozie, nu câștigă influență.

Disney este, probabil, cel mai bun exemplu, o fereastră pe care putem contempla eșecul ideologiei „woke”, pentru că este o companie care țintește strategic spre copii și tineri intoxicându-i cu concepții de extremă-stânga, de la feminism la ideologia gay/trans. Compania intrase pe o pantă descendentă cu mult înainte să se ia la harță, în 2022, cu guvernatorul statului Florida, atunci când șefii Disney au declarat că vor face tot ce le stă în puteri să modifice legile date de guvernatorul DeSantis împotriva „child grooming”. Pentru cine nu știe, această expresie înseamnă stabilirea unei legături emoționale cu un copil aflat sub vârsta consimțământului (și uneori chiar cu familia copilului) pentru a face să-i dispară inhibițiile, în vederea abuzării sexuale a acestuia. Și să nu intrăm în detalii despre motivele acestei poziționări bizare a producătorului de filme…

Cum spuneam, compania intrase pe o pantă descendentă înainte de acest conflict, însă incidentul nu a ajutat-o, evident.

Pe lista producțiilor Disney eșuate se numără:

Turning Red / Roșu aprins, un film de animație care explorează metaforic perioada de pubertate a fetelor și menstruația. Filmul a ieșit în pierdere cu 168 de milioane de dolari.

Lightyear, care prezintă o relație între lesbiene și a apărut imediat după conflictul cu Florida. Compania Disney a fost acuzată și că a încheiat colaborarea cu Tim Allen – vocea lui Buzz Lightyear din seria „Toy Story” – din pricina opiniilor sale conservatoare. Filmul a pierdut cel puțin 106 milioane de dolari.

Strange World / O lume ciudată, altă animație pentru copii care propune o propagandă subțire deghizată despre schimbările climatice, dar și o relație LGBT fățișă între băieți adolescenți. A fost unul dintre cele mai mari rateuri din istoria Disney, având pierderi de 197 de milioane de dolari.

Peter Pan & Wendy / Peter Pan și Wendy, o adaptare live-action a filmului clasic, a fost publicat rapid pe platforma de streaming Disney și a avut parte de recenzii extrem de slabe din partea publicului. Filmul se lăuda cu un Peter Pan „de culoare”, o Clopoțică și ea „de culoare”, „băieți pierduți” care-și schimbă sexul și o Wendy perfectă (un personaj feminin tip „Mary Sue”), care se luptă cu succes cu pirați feroce folosindu-și cunoștințele de spadasin(ă).

The Little Mermaid / Mica Sirenă, o altă adaptare live-action, a schimbat rasa personajului din basmul olandez clasic și a modificat mesajul poveștii: de la o sirenă care caută iubirea unui prinț la „n-are ea nevoie s-o salveze vreun bărbat”. Filmul a pierdut aproape 20 de milioane de dolari.

Indiana Jones and the Dial of Destiny / Indiana Jones și cadranul destinului, un film care încearcă să submineze și să deconstruiască personajul titular și să-l înlocuiască printr-o activistă feministă anticapitalistă, a fost întâmpinat negativ de public și de critici și în general tratat cu dispreț din partea fanilor francizei. A pierdut 20 de milioane de dolari, până acum.

Wish / Dorința, filmul aniversar pentru centenarul Disney, a „căzut în gol” în cinematografe și a pierdut circa 160 de milioane. Filmul laudă intens diversitatea ca pe un mare câștig, iar singurul personaj masculin care nu e un idiot ridicol este un conducător ticălos. Un „succes” garantat…

Disney nu este singura companie media cu înclinații stângiste care are probleme, este doar cea mai cunoscută. În ultimii doi ani au lovit mai multe calamități cinematografice, printre ele oribilul „Bros”, insipidul documentar „Fauci” și încercarea Amazon de a sabota „Stăpânul inelelor” cu serialul woke „Inelele Puterii”. Lista continuă, în 2022-2023 înregistrându-se pierderi de miliarde.

Ceea ce Hollywood nu pare să priceapă este că publicul are opțiuni și că nimic nu îi va sili pe oameni să consume ideologie drept produs recreațional. Își supraestimează enorm influența. Pe principiul acesta ar putea la fel de bine să renunțe cu totul la box-office și să se declare pe față ca fiind aripa de propagandă de facto a guvernelor și globaliștilor. Atunci măcar ar putea renunța la fațadă și ar putea începe să-și creeze propriile versiuni „woke” de „Triumful voinței” (film de propagandă nazistă).

Între timp, se pare că „distracția” se apropie de final. Consumatorii încep să-și dea seama de anvergura puterii lor de boicotare, iar anul acesta o folosesc în mod agresiv. Și, deși companiile „woke” își dublează eforturile și insistă că justiția socială, feminismul și transcultismul sunt valul viitorului, realitatea este că (deocamdată) propaganda nu se poate face fără profit.

Banii sunt pe terminate.

Perdeaua de Fum
Perdeaua de Fum
Trust in God and keep your gunpowder dry.

Cele mai recente

Cele mai citite