Cel mai recent referendum desfășurat pe 9 februarie în Elveția a atras atenția massmedia prin subiectul propus, restrângerea imigrației și a acordării permiselor de muncă pentru străini. Cu toate acestea, cetățenii Confederației au fost chemați să răspundă în același timp și la o altă întrebare: ar trebui avortul eliminat din lista serviciilor medicale standard pentru care se asigură finanțare de la bugetul public?
Coaliția „Alege viața” (Choisir la vie”) a propus elvețienilor modificarea Constituției federale prin introducerea unei prevederi care să stipuleze „Cu rare excepții care privesc mama, întreruperea sarcinii și reducția embrionară (meodă folosită în fertilizarea in vitro pentru eliminarea embrionilor supranumerari, n. red. CV) nu sunt acoperite prin asigurarea (de sănătate, n. red. CV) obligatorie.”
Elvețienii au răspuns NU, doar 30% dintre votanți validând inițiativa, motivată prin aceea că avortul ar trebui să rămână o chestiune privată și rară. Prezența la vot a fost slabă, doar puțin peste 1 milion de adulți fiind prezenți urne.
Costul avortului în Elveția este rambursat din sumele colectate la bugetul sănătății publice.
Și Estonia continuă finanțarea avortului
Același subiect a fost abordat de curând și în Estonia. Guvernul acestei mici țări baltice a răspuns unei petiții cetățenești, admițând că legea țării are clauze care cer guvernului să protejeze nenăscuţii, dar a menţionat că există un „un conflict moral irezolvabil” între dreptul la viaţă al nenăscuţilor şi dreptul la avort al femeii.
„Terminarea sarcinii este permisă în măsura în care femeia are dreptul la auto-realizare liberă şi auto-determinare”, se afirmă în răspunsul autorităților care totuși recunosc că, prin articolul 19 din Constituţie, „orice copil nenăscut, ca viaţă umană, este purtător al dreptului la viaţă”. Susţinătorii campaniei au reacţionat, declarând că răspunsul autorităților „defineşte graviditatea ca boală şi avortul ca opţiune de tratament a acesteia”.
Într-o versiune locală a campaniei „One Of Us”, iniţiativa europeană de a proteja viaţa încă de la concepţie, Fundaţia pentru Apărarea Tradiţiei şi Familiei a strâns 5.385 de semnături pentru petiţia estoniană, peste cota de calificare a unei astfel de petiții, care este în Estonia era de numai 5.000.
În Estonia avortul este legal „la cerere” până în săptămâna a 11-a de sarcină, iar rata avortului este de 30% (din 100 de sarcini, 30 se termină prin avort), cu toate că 64% dintre femei folosesc o metodă de contracepție. Estonia este o țară foarte secularizată, în care 66% dintre cetățeni se declară „neafiliați religios”, iar pentru ceilalți, cultul majoritar este cel luteran.
De la legalizarea avortului, în 1955, când Estonia era parte a URSS, în ţară au avut loc 1,5 milioane de avorturi, mai mult decât populaţia actuală care este de doar 1,26 milioane.
