În 1957, Administrația S.U.A. pentru Alimente și Medicamente a aprobat un nou medicament pentru reglarea ciclului menstrual, Enovid. Sticluța purta o etichetă cu atenționarea: acest medicament împiedică sarcina.
În acel timp, contracepția era încă ilegală și acest avertisment a fost cea mai bună tactică de pe piață. În 2 ani mai mult de jumătate de milion de femei foloseau această pilulă. Dar acest avertisment nu era doar un efect advers, era rezultatul a mulți ani de muncă pentru a da femeilor posibilitatea de a fi stăpâne asupra organelor lor reproductive.
În noua sa carte, Nașterea pilulei: Cum patru revoluționari au reinventat sexul și au lansat o revoluție (The Birth of the Pill: How Four Crusaders Reinvented Sex and Launched a Revolution, Jonathan Eig descrie istoria și scopul pilulei. În urmă cu 10-12 ani el ascultase o predică într-o sinagogă unde rabinul spunea că pilula contraceptivă fusese, probabil, cea mai importantă invenție a secolului XX. Acest lucru i-a rămas în minte, iar mai târziu când s-a gândit la un subiect pentru a scrie o carte, soția l-a sfătuit să redacteze o carte pe care să o citească femeile.
Dar de ce să fi fost nevoie de pilulă în anii ’50, când bărbații controlau totul? În acel timp existau deja prezervative, dispozitive intrauterine și diafragme, dar erau greu accesibile, nu tot timpul eficace și necesitau intervenția unui bărbat (fie doctor care să introducă sau să prescrie contraceptivul, fie să folosească prezervativul). Dar Margaret Sanger (fondatoarea Planned Parenthood, în imagine) dorea ca femeile să dețină controlul. Atunci ea s-a întâlnit cu Dr. Gregory Pincus, un medic dispus să realizeze aceasta. De ce? Ca femeile să se bucure de relațiile sexuale fără eventuale sarcini nedorite, să poată studia mai mult și să intre în câmpul muncii.
Părea că timpul este perfect. Oamenii de știință începeau să înțeleagă cum funcționează hormonii, aveau deja insulina și cortizonul. După Al doilea Război Mondial populația a început să crească „prea repede“ și considerau just să folosească contraceptive, promovând sexul „bun“. Interesant este că în același timp, mulți bărbați mergeau la luptă și doreau să se „recreeze“ prin sex. Cu bărbații plecați la luptă, femeile plecau de acasă, își dădeau întâlniri cu alți bărbați, mergeau la muncă. Furtuna perfectă în care să se nască pilula.
Apare un alt personaj, Katherine McCornick, fondatoarea proiectului. Nimeni nu ar fi susținut financiar un astfel de proiect riscant. Dar McCornick a făcut-o. După moartea soțului, ea a intrat în posesia unei fabuloase averi pe care a investit-o cu entuziasm în acest proiect. A fost printre primele femei care au absolvit medicina și stătea cu ochii pe doctorii Pincus și John Rock ca să lucreze mai repede la crearea pilulei. Dacă nu erau eficienți, totul se putea prăbuși.
Pentru crearea pilulei și a progesteronului, Pincus și Rock au întâmpinat dificultăți în găsirea unor cobai. Nu puteau face asta public pentru că era încă ilegal. Au început, în mod paradoxal, prin testarea pe femei care se luptau cu infertilitatea. Unele aveau grețuri și erau amețite, altele prezentau efecte adverse mai grave, dar nu pe termen lung. Acest lucru i-a încurajat pe Pincus și Rock să caute alți cobai. Au încercat la un azil de nebuni, apoi în Puerto Rico, unde au găsit numeroase voluntare printre femeile sărace.
Au fost foarte prudenți când au încercat să obțină aprobarea pe piață, deci nu au cerut aprobare pentru un contraceptiv ca să nu bată la ochi, ci pentru un medicament care reglează ciclul menstrual, deși pe cutie era menționat efectul advers: împiedică sarcina. A început să fie folosit pe scară largă devenind popular încă înainte de a fi numit „pilula contraceptivă“. Țelul lui Sanger a fost atins, deși nu a împiedicat creșterea populației. Nu era suficient un singur produs la scară mondială. Dar efectele s-au văzut în plan cultural. A înflorit revoluția sexuală. În 1965 a fost aprobat dreptul femeii de a folosi contraceptive.
Cei patru au crezut că acestea vor promova egalitatea și libertatea, dar nu era atât de simplu. Această egalitate nu ar fi fost posibilă dacă controlul nu îi aparținea femeii, lucru care îi deranja pe mulți bărbați.
Se crede că pilula nu ar fi fost inventată dacă nu ar fi existat cei patru. Dacă proiectul ar fi fost întârziat cu 6 luni sau un an se poate să nu se fi întâmplat din cauza dezastrului Talidominului (medicament care provoca grave malformații membrelor fătului) când lumea observase teribilele efecte adverse și nu ar mai fi primit aprobare. Dacă acești oameni nu ar fi lucrat în afara sistemului, este foarte posibil că pilla nu s-ar fi realizat niciodată.
(Prelucrare articol: Alexandra Potroghir, Asociația Darul Vieții, www.darulvietii.ro după National Geographic. Expresia din titlu ne aparține și semnifică legătura indiscutabilă dintre apariția pilulei, revoluția sexuală și consecințele acestora: Legalizarea avortului.)
