Pe 25 mai, Irlanda, țara în care m-am născut și am crescut, va vota pentru a decide dacă va lua unui întreg grup de persoane – copiii nenăscuți – drepturile constituționale.
Articolul 40.3.3, cunoscut ca Al Optulea Amendament, a fost votat prin referendum și introdus în Constituția Irlandei în 1983. Acesta prevede că
„Statul recunoaște dreptul la viață al nenăscutului și, acordând respect egal dreptului la viață al mamei, garantează în legile sale că va respecta și, pe cât este posibil în practică, va apăra și proteja acest drept”.
Eamon McGuinness, medic obstetrician, a scris în cotidianul Irish Times:
„Al optulea amendament are un singur efect medical: să împiedice medicii să provoace, deliberat și cu bună știință, moartea unui copil nenăscut. Îi acordă copilului din pântece dreptul de a-i fi protejată viața în spitalele irlandeze.
Campania pentru abrogarea celui de-al Optulea Amendament a fost semnificativă și eficientă și sondajele de opinie sugerează că va reuși. Atunci când se va întâmpla asta, Irlanda va deveni prima națiune din lume care, în era ultrasonografiei care relevă clar frumusețea și umanitatea copilului înainte de naștere, va desemna un grup de persoane care nedemn de drepturile sale constituționale și umane.
Copilul nenăscut este transformat într-o sub-persoană, sau sub-om: o ființă umană care nu mai este îndreptățită la protecția egală în fața legii.
Adevărat, există cazuri foarte dificile în care copilul nenăscut este diagnosticat cu boală incompatibilă cu viața sau este conceput prin viol. Dar mica minoritate de cazuri tragice sunt folosite pentru a dezumaniza copilul nenăscut și a propune una din cele mai liberale regimuri ale avortului din Europa, mai exact avort la cerere până în săptămâna 12 după concepție și posibil mai târziu, în funcție de modul în care termenul vag „sănătate” este interpretat.
Suporterii abrogării arată că mii de femei irlandeze călătoresc în Anglia pentru avorturi, deci, spun ei, avortul va fi mai sigur, legal și rar dacă îl aducem acasă și acesta va fi efectuat de medici.
Cu toate acestea, mulți medici din Irlanda spun că nu au fost consultați sau echipați pentru aceasta. Ar putea fi făcute de medici, dar în actuala propunere, avorturile nu vor fi supervizate de medici. (…)
Așa cum era de așteptat, campania pro-avort își asezonează cererile cu limbajul compasiunii și al grijii. Nu am nicio îndoială că mulți votanți sunt profund îngrijorați de subiect și că vor vota pentru abrogare cu bună conștiință.
Dar obiectez la abuzul orwellian al limbajului. Până la urmă, nu are nimic de a face compasiunea cu terminarea vieții unui copil nenăscut și există puțină compasiune în aruncarea la toaletă a unui embrion în stadiu incipient (aluzie la efectul abortivelor medicamentoase timpurii, n. tr.). Toți acești sunt „unul dintre”, aflați noi în stadiile incipiente de dezvoltare în pântecele mamelor lor.
Încă mai puțină „grijă” și „compasiune” este la dezmembrarea feților în timpul unui avort în stadiu avansat al sarcinii, și aici nu voi discuta despre barbaria absolută pe care o implică aceste proceduri. Nu există nicio grijă în uciderea unui nevinovat; de aceea mult înainte de zorii creștinismului, când medicina făcea primii pași de la mistic la științific, medicilor li se interzicea în mod expres, sub Jurământul Lui Hipocrate, să facă rău.
Ni se spune că Irlanda trebuie să meargă mai departe. Să meargă mai departe încotro? Nu știu – către țara în care oamenii sunt divizați în cei care merită protecție constituțională și cei care nu merită – țara în care sub-oamenii, sub-persoanele sunt desemnați pentru exterminare.
Nu am văzut niciodată atâția oameni atât de nerăbdători să acceseze metode prin care să aibă dreptul de a curma viața noii generații. Dar, iată: acesta este „progresul”, mi se spune, și cine sunt eu să îi stau în cale? Progresul pare să includă acum expresia fă rău, dacă asta dorești.
Acest referendum va intra în istorie. În cazul unei abrogări (a Amendamentului Opt, n. tr.) Irlanda va fi singura țară din lume care va alege să dezumanizeze o categorie de oameni, prin eliminarea pe calea referendumului a drepturilor constituționale ale propriilor săi copii nenăscuți.
Progres, într-adevăr.
Traducere și adaptare după Conservative Woman