„Micii Împărați” – așa au fost denumiți de mass media și de sociologi copiii născuți în China sub „politica copilului unic”.
Porecla nu este tocmai un compliment, ci se referă la îngrijorările că, în absența fraților sau surorilor, generația mai tânără a Chinei crește defectuos, sufocată de părinți și bunici ultra-grijulii, care îi pun în centrul atenției familiei.
Conform autorilor unui nou studiu care încearcă să pună această situație sub lupă, îngrijorările ar putea fi reale.
Studiul, publicat luna trecută în revista Science, a descoperit că cei născuți după implementarea politicii antinataliste „o familie, un copil” sunt semnificativ mai ezitanți, mai puțin încrezători, mai puțin competitivi, mai pesimiști și mai puțin conștiincioși decât generația anterioară.
Dacă tiparul se va repeta la scară națională, spun cercetătorii, ar putea rezulta consecințe negative semnificative pentru China.
Legislația ce urmărea limitarea creșterii demografice prin interdicția de a naște mai mult de un copil a fost introdusă în 1979 și a fost pusă în aplicare strict, cu ajutorul unor metode adesea deosebit de brutale, precum avorturi forțate, sterilizări forțate sau amenzi ruinătoare.
Cercetătorii au intervievat 421 de subiecți din Beijing, născuți la puțină vreme înainte, respectiv după intrarea în vigoare a legii. (Notă: „421” este un termen popular în China pentru a desemna schematic arborele demografic: 4 bunici, 2 părinți, un copil. Coincidență? Evident, nu!) Subiecții au răspuns unor teste de personalitate și au fost puși să rezolve simulări economice pentru a le investiga comportamentul la risc și încrederea în propria persoană.
Profesoara Lisa Cameron de la Monash Centre for Development Economics a declarat pentru LifeSiteNews.com că au fost remarcate efecte negative, indiferent dacă respectivul copil are sau nu contacte sociale cu cei de aceeași vârstă.
„Am descoperit că ‘expunerea’ la alți copii în copilărie, chiar cu rude precum verii, nu este un substitut pentru frați sau surori”, a spus d-na Cameron. Ea a speculat că, în cazul copiilor cu frați și/sau surori, oportunitățile de a învăța și de a-și clădi încrederea „cresc în mod natural”.
Concluziile studiului, a adăugat Cameron, au fost mult mai dure decât se aștepta. „În mare, studiul a creat o imagine a ceea ce ne așteptam să găsim, însă am fost surprinși de magnitudinea și tăria rezultatelor.”
Cercetătorii au mai luat în calcul și un număr de alți posibili factori precum vârsta participanților sau opțiunea pentru capitalism pentru a interpreta rezultatele, însă au conchis că acestea pot fi explicate cel mai bine prin efectele „politicii copilului unic”.
Totodată ei au precizat că, pe lângă efectele sociale evidente, situația identificată poate avea implicații economice.
„Datele noastre arată că oamenii născuți după 1973 au aversiune mai mare față de ocupațiile mai riscante, precum o afacere pe cont propriu. Astfel, pot fi implicații pentru China, manifestate prin declinul abilităților antreprenoriale,” a declarat d-na Cameron.
Xin Meng, co-autor al studiului, născută în China și emigrată în 1988, a detectat o diferență de atitudine comportamentală în populație, comparativ cu generația anterioară. Un incident din 2011, când o fetiță ucisă de o mașină și abandonată la locul accidentului a fost ignorată de de următoarele 20 de mașini trecute prin același loc a provocat scandal. Mass media, atât cele interne cât și cele internaționale, au acuzat societatea chineză de imoralitate.
„Un asemenea incident era de negândit în urmă cu 20 de ani,” a declarat pentru Bloomberg d-na Meng, profesor de economie la Australian National University din Canberra. „Cine a trăit mult timp în China poate simți diferența, pe măsură ce oamenii devin mai individualiști.”
Criticii politicii antinataliste a copilului unic au argumentat tocmai prin efectele negative pe termen lung, atât sociale cât și economice. Cu sute de milioane de chinezi avortați din anii ’70, țara se confruntă acum cu probleme demografice, cu un mare număr de cetățeni în vârstă, susținuți de mai puțini concetățeni activi economic.
De asemenea, preferința tradițională pentru băieți în cultura chineză a dus la o alterare dramatică a echilibrului între sexe, cu consecințe precum tensiuni sociale, cauzate de dificultatea unor tineri de a-și găsi soții, și trafic de ființe umane crescut.
În ciuda unor speculații că guvernul de la Beijing ar putea lua în considerare relaxarea legislației, experții în domeniul drepturilor omului nu sunt convinși deloc. Reggie Littlejohn, de la Women’s Rights without Frontiers, a precizat pentru LifeSiteNews.com că vede „politica copilului unic” în vigoare atâta timp cât regimul comunist va fi la putere în China.
Littlejohn adaugă că a început această limitare a fost introdusă ca o modalitate de control al populației, însă acum, teroarea cu ajutorul căreia ea este menținută a devenit parte integrantă din atitudinea generală pe care partidul o folosește pentru a rămâne la conducerea țării.
A se vedea și: Misadventures in Baby-Making: A New Freakonomics Radio Podcast
