Lisa Miller, Washington Post, 3 noiembrie 2011
(titlul original al articolului – „A feminine face for the antiabortion movement”)
Cind am contactat-o pe una dintre cele mai cunoscute activiste anti avort, ea era in masina, grabindu-se sa-si astepte fetita de zece ani la autobuzul scolii.
“Nu este un exercitiu foarte precis,” a spus Marjorie Dannenfelser cind am intrebat-o cum reuseste sa impace viata personala cu munca. Dannenfelser este presedinta Susan B. Anthony List, care a crescut acum la 330.000 de membri, dupa ce ea si un grup de prieteni au fondat-o, chiar la Marjorie acasa, in anul 1991.
La urmatoarele alegeri, SBA List va contribui cu 11 millioane de dolari la campania candidatilor prolife. Dannenfelser are cinci copii cu virste intre 10 si 19 ani. “Sa ai grija de copii este, stii tu…,” a spus ea, dind sa plece. “Rog pe cineva sa ma ajute atunci cind am nevoie.”
Stirile recente despre noul avint al miscarii prolife din SUA si cuceririle acesteia in materie de legislatie – mai mult de douasprezece state au introdus un numar record de restrictii ale avortului in acest an – au pus in lumina un fapt crucial. Cele mai vizibile si pasionate sustinatoare ale drepturilor copiilor nenascuti sunt femei.
Mai precis: tinere mame crestine, care lucreaza si au copii acasa.
Asa este si Dannenfelser. Si prietena ei Charmaine Yoest, presedinta Americans United for Life, care are, si ea, cinci copii. Asa este si Penny Nance, director executiv al Concerned Women for America, mama a doi copii. (“Ma simt neimplinita in comparatie cu Marjorie,” spune ea.)
Shannon Royce, presedinta a Chosen Families si Kristan Hawkins, directoare executiva a Students for Life, fiecare au cite doi copii. Multe femei care lucreaza au copii, bine inteles. Dar aceste luptatoare aduc in viata publica experienta personala a maternitatii. Sarah Palin [fosta guvernatoare de Alaska si candidata la vice-presedintia SUA in 2008, cunoscuta pentru convingerile sale crestine, n. trad.] a atras atentia asupra puternicei sale convingeri antiavort avindu-i alaturi pe copiii ei, pina la sfirsitul campaniei – inclusiv pe Trig, care sufera de sindrom Down. Acum acesti lideri confisca Stangii intelesul termenului “alegere”. Alegerea lor este, si o spun prin exemplul personal, sa aiba copii si sa se descurce bine.
Activisti proavort, luati aminte! Aceste femei reprezinta o turnura strategica majora in razboiul avortului, si nu doar pentru ca sunt mai placute decit de-acum batranii parinti de sex masculin ai miscarii prolife – Jerry Falwell, Henry Hyde, Jesse Helms si Pat Robertson, care in 1991 acuzau Planned Parenthood ca “invata copii desfraul, adulterul, bestialitatea, homosexualitatea, lesbianismul, tot ceea ce Biblia condamna.” Modul in care ele abordeaza maternitatea si angajarea in munca – “Fac ce pot mai bine, la fel ca si tine” — rastoarna decenii intregi de judecati aspre din partea unor femei lideri de dreapta, cum ar fi Beverly LaHaye si Phyllis Schlafly.
Mai important este ca se revizuiesc termenii angajamentului. Activistii anti-avort si-au axat in mod traditional energiile pe drepturile fatului. Dar in problema dreptului femeii si a sanatatii acesteia, luptatorii de scoala veche au fost mai vulnerabili.
Ce poate face o femeie saraca, fara sustinere si cu o liota de copii acasa in cazul unei sarcini nedorite? Vechii sustinatori (barbati albi) nu au gasit un raspuns la aceasta problema. Nu au fost doar indiferenti, ci nu au putut intelege. Mai direct spus, a fost o lipsa de relationare.
Ceea ce ofera acum femeile care conduc miscarea prolife este comunicarea. Ele comunica deschis si usor despre greutatile mamelor care lucreaza. Uneori ai norma intreaga, alteori jumatate de norma, uneori esti presata de termene limita exact cand copiii se cearta in spatele tau. Ceri ajutorul sotului sau soacrei sau angajezi o bona daca trebuie. “Fac tot ceea ce face orice mama,” spune Nance. “Meciuri de fotbal si petreceri pentru zilele de nastere si sedinte cu parintii. Nu spun ca este usor. Este greu.”
Sunt femei cu multa educatie. Dannenfelser a absolvit la Duke University; primul serviciu dupa colegiu a fost la Casa Alba, sub conducerea lui Reagan. Yoest are doctorat luat la University of Virginia. Credinta este mai presus de convingerile politice, in toate cazurile. Dannenfelser descrie convertirea ei la catolicism (de la Biserica Episcopala) ca fiind motivata in parte de accentul pe care aceasta il pune pe persoana Fecioarei Maria si pe “eternul feminin” pe care aceasta o reprezinta. “Realitatea este ca suntem cu totii chemati sa ne daruim unii altora”.
Este un argument puternic si atinge problema avortului in punctul ei cel mai sensibil: multi americani vad avortul ca moralmente gresit, cu toate acestea multi dintre ei vor, uneori, ca acesta sa fie legal. Si asta pentru ca americanii vad ceea ce vietile acestor femei nu arata – ca sunt ocazii cind o sarcina nu este, de fapt, o binecuvintare. Si ca am putea sa servim societatea la fel de bine sustinind politici care sa aiba in vedere grija fata de copiii care deja s-au nascut.
