Chiar și în universul paralel din ce în ce mai bizar al Organizației Națiunilor Unite, ne-am aștepta ca o comisie pentru drepturile omului să înțeleagă un principiu fundamental: drepturile omului sunt inerente pentru toți membrii familiei umane, ele nu sunt acordate de niciun guvern, și nu pot fi negate de nicio comisie, oricum s-ar numi ea. Acesta este nivelul de bază al înțelegerii drepturilor omului, necesar înainte de a începe orice discuție despre acestea.
Prin această măsură, Comisia ONU pentru Drepturile Omului (UNHRC) s-a dovedit a fi improprie slujirii scopului sau prin faptul că a atacat drepturile unei părți a familiei umane și a încercat să nege ființelor umane cele mai vulnerabile de pe pământ drepturile lor fundamentale.
Comportamentul membrilor acestei Comisii de la Geneva, manifestat la mijlocul lunii iulie, a fost rușinos. ONU este adesea criticată pentru incapacitatea sa de a face față conflictelor internaționale, pentru că este de fapt un „tigru fără dinți”, și pentru incapacitatea sa de a investiga frauda, corupția și alte abuzuri. Cu toate acestea, prin solicitarea sa adresată Irlandei, ca această țară să facă avortul disponibil pe scară largă, UNHRC și-a ratat misiunea sa primordială și întreaga sa rațiune de a fi este pusă la îndoială.
O comisie pentru drepturile omului, care susține că unor ființe umane li se poate nega dreptul la viață, nu este adecvată scopului său. Această comisie s-a dovedit a fi condusă de o ideologie care alege să discrimineze și să distrugă oamenii care sunt atât de neajutorați, încât nu pot să-și ridice nici ochii pentru propria lor apărare. Este întotdeauna ușor să ataci pe cei slabi și fără glas -, dar este pur și simplu condamnabil ca o așa-numită comisie a drepturilor omului să aleagă să facă acest lucru.
Cel mai rău dintre toate, Comisia ONU, în mod deliberat, nu reprezintă în niciun fel legămintele drepturilor omului, încercând să justifice uciderea copiilor nenăscuți și să susțină că aceștia nu sunt „oameni pe deplin”.
De fapt, Pactul privind drepturile civile și politice, utilizat de către membrii UNHCR pentru a face presiuni pentru avort, nu menționează avortul deloc, dar spune, în Articolul 6, că: „Orice ființă umană are dreptul inerent la viață. Acest drept trebuie să fie protejat prin lege. Nimeni nu poate fi lipsit în mod arbitrar de viața lui”.
Pentru a ocoli acest articol, comisia a susținut că un copil nenăscut nu e o ființă umană, nici membru deplin al familiei umane, o poziție care ignoră complet fundamentele biologice sau orice înțelegere științifică, și care este absolut ridicolă.
La fel de șocantă și de departe fără umor, este pretenția UNHRC că protecția copiilor nenăscuți de către Irlanda se ridică la rangul de „tortură” sau „pedeapsă sau tratament crud, inuman sau degradant”, când se înțelege foarte bine că avortul, uciderea deliberată a unui copil nenăscut, este forma cea mai extremă de tortură imaginabilă.
Ce trebuie să se înțeleagă de aici este că această comisie, a așa-zișilor experți în domeniul drepturilor omului, știe exact ce este avortul. Ei știu foarte bine că avortul nu este medical necesar, că avortul ucide copiii și rănește femeile, și cu toate acestea, încă încearcă sa-l bage pe gât națiunilor suverane, care protejează atât mama, cât și copilul.
Aliniate împotriva copiilor nenăscuți, la Geneva, au fost și grupurile vocale pro-avort, majoritatea finanțate de miliardari americani, care doresc să intimideze și să constrângă Irlanda să accepte avortul. Apoi, mass-media irlandeză a stat gata, ca de obicei, să relateze și să repete la nesfârșit cererea UNHCR ca Irlanda să legalizeze avortul copiilor cu dizabilități sau care au fost concepuți prin viol și incest. Și asta, în ciuda faptului că ONU a cerut țărilor să ratifice Convenția privind drepturile persoanelor cu handicap.
De fapt, nu există niciun „drept” la avort în dreptul internațional, dimpotrivă, dreptul la viață al oricărei persoane este pe larg acceptat și afirmat.
Desigur, acest ultim dezastru de la ONU era de așteptat, iar ipocrizia manifestată prin țintirea copiilor nevinovați era previzibilă din partea birocraților pro-avort de la ONU, care se lăfăie la nesfârșit în poziții și numiri comode, pe banii contribuabililor.
Atacul lor rușinos asupra Irlandei a arătat că UNHRC nu este adecvată scopului său. O comisie adevărată a drepturilor omului recunoaște drepturile oricărei ființe umane – fără excepție.
(The Life Institute, 25 iulie 2014 / Știri © Asociația Provita Media)
