[box]Sursa: The Journal.ie, 18 august 2014. Autor: Niamh Ui Bhriain, purtător de cuvânt al Institutului pentru Viață/ Life Institute. Legea avortului, aprobată în vara anului 2013 în Irlanda, care permite avortul direct și inducerea prematură a nașterii pe toată perioada sarcinii, dacă medicii stabilesc că viața mamei e pusă în pericol de intențiile sale suicidare, s-a dovedit a fi barbară și inaplicabilă. Aceasta a făcut deja o victimă, un bebeluș născut prematur (23-25 de săptămâni), ca urmare a avortului solicitat de mama sa, care a declarat că are gânduri suicidare. Despre absurditatea acestei legi, ce poate duce la infirmitatea mai multor copii, născuți vii, și la îngreunarea sistemului de îngrijire maternală, vorbește Niamh Ui Bhriain, purtătoarea de cuvânt a Institutului pentru Viață din Irlanda, în articolul său de mai jos.[/box]
Legea avortului a lui Enda Kenny a căzut la primul obstacol și a abandonat un copil mic, născut de o mama vulnerabilă și în dificultate. Copilul se luptă pentru viață într-o unitate de îngrijire intensivă neo-natala. Este o situație îngrozitoare, iar sprijinul plin de compasiune necesar pentru tânăra implicată a fost complicat, nu ușurat, de legislația pro-avort, care a demonstrat că este barbară și inaplicabilă.
Anul trecut, specialiștii în medicină și susținătorii pro-life au afirmat că legislația va conduce exact la acest scenariu, în cazul în care un obstetrician – știind că medicina bazată pe dovezi nu susține avortul ca tratament pentru depresia suicidară – e pus într-o situație imposibilă, de a provoca în mod deliberat nașterea unui copil prematur.
Acum, ceea ce era de neconceput s-a întâmplat. Toata lumea știe că prematuritatea poate avea consecințe foarte grave pentru un copil, inclusiv leziuni ale creierului, orbire și probleme de dezvoltare pe termen lung. Copilul născut recent este foarte prematur, iar riscurile problemelor sale sunt foarte mari. Șeful Spitalului „Rotunda”, dr. Sam Coulter Smith, a comentat că problemele cu care copilul se confruntă în prezent sunt „enorme”.
Adăugați la acest rezultat potențial și perspectiva îngrozitoare ca bebelușul să fie luat în grija Serviciilor Naționale de Sănătate (HSE), un organism care, potrivit rapoartelor sumbre, unul după altul, a demonstrat că nu îi servește bine pe cei mai vulnerabili copii ai noștri.
Cert este că medicii care se ocupă de situațiile complexe și dificile ce apar în timpul sarcinii au fost puși de noua lege în imposibilitatea de a acționa. Dacă rezultatul, ca în acest caz, este un copil viu, riscă medicul să fie dat în judecată de copilul care poate fi afectat fizic sau psihic din cauza prematurității forțate? O mamă care a căutat să pună capăt vieții copilului, de asemenea, are dreptul de a da în judecată, daca copilul a rămas în viață?
Departe de a limpezi lucrurile, legea a provocat mai multă confuzie și mai multe dificultăți pentru medici, pentru mame și pentru copiii lor.
Am văzut cum au învățat alte legislații să se ocupe de scenariile de coșmar care pot apărea ca urmare a legalizării avortului. În Marea Britanie, de exemplu, copiii nenăscuți care au supraviețuit avortului sunt pur și simplu lăsați să moară.
Este de sperat că tânăra mamă în acest caz va continua să primească sprijinul de care are nevoie atât de mult, așa cum arată rapoartele. Multe dintre potențialele amenințări la adresa siguranței și liniștii ei nu au nimic de-a face cu avortul, însă ar trebui să determine guvernul să ia masuri cu privire la modul în care solicitanții de azil sunt tratați în această țară.
După cum am văzut anterior, în cazul tragic al drei. C, despre care am aflat mai târziu că a fost adusă de stat la avort fără deplina ei cunoștință, suferința ei e folosită în continuare pentru a promova agenda avortului la cerere. Promotorii campaniilor de avort nu se mulțumesc de la distanță cu o lege care permite avortul în anumite circumstanțe. Ei doresc avortul legalizat ca o chestiune de „alegere”, liber disponibil și plătit de contribuabil.
A fost revelator, de asemenea, să citim comentariile susținătorilor avortului de pe rețelele de socializare – și de la organismele finanțate din banii contribuabililor, cum ar fi Consiliul Național al Femeilor –, care nu au reușit să exprime nici cel mai mic interes sau compasiune față de bebelușul care acum luptă pentru viață într-o unitate de îngrijire intensivă. Mesajul puternic implicit care se poate înțelege din toate postările lor este că ar prefera un copil mort. Este o poziție cinică ieșită din comun.
Am face bine sa ne amintim mărturia unora dintre cei mai buni experți medicali din țară, depusă în fața Comisiei Oireachtas (Parlamentul irlandez), anul trecut, când legislația a fost pusă în discuție. Cu toții au fost de acord că, în experiența lor colectivă, nu au întâlnit nici măcar un singur caz în care avortul să fi reprezentat tratamentul adecvat pentru femeile cu ideaţie suicidară în timpul sarcinii.
Ei au avertizat că, în cazul în care o femeie e „profund deprimată și bolnavă mintal, recomandarea ar fi să nu ia o decizie majoră privind viața sa în acel moment”, și susțineau că „ideea de a face o întrerupere de urgență la acel moment era complet depășita pentru o femeie cu gânduri suicidare extreme”. Psihiatrii recomandă, de asemenea, că tratamentul pentru suicid se face pentru a asigura că femeia este în siguranță, că are sprijin adecvat, medicamente și tratament psihologic.
Experții au fost ignorați, iar responsabilitatea pentru acest rezultat îngrozitor cade total în seama lui Enda Kenny, care a forțat această legislație împotriva tuturor dovezilor. Având în vedere că scenariul îngrozitor prevăzut de critici a devenit imediat o realitate, un viitor prim-ministru va trebui să acționeze pentru a abroga posibil cel mai grav act normativ de până acum, trecut grăbit și constrâns prin legislativ.
Știri © Asociația Provita Media
