Noua eră a schimbărilor tehnologice amenință să înlocuiască fiinta umană și să facă familia inutilă din punct de vedere funcțional și biologic. Acest rezultat anti-uman, însă, nu este inevitabil. Conservatorii trebuie să accepte dezvoltarea tehnologică dar și să se opună tehnologiilor care subminează bunăstarea umană. Este necesar să adoptăm politici publice care să transforme familia într-un beneficiar primar al progresului tehnologic. Scopul nostru ar trebui să fie gestionarea unei tehnologii a secolului XXI în folosul familiei.
Tehnologia este menită să abiliteze persoana umană. Vedem, însă, că dacă este lăsat nestingherit, progresul tehnologic împiedică dezvoltarea armonioasă a ființei umane și amenința persoana și familia. Multe dintre cele mai importante politici publice privind tehnologia zilelor noastre au implicații morale: ar trebui să fie permise crearea sau distrugerea vieții umane în mod artificial? Își pot într-adevăt oamenii schimba genul? Ar trebui sa fie obscenitatea accesibilă pe cale digitală tuturor vârstelor, în numele libertății de exprimare? Ar trebui automatizate posturile și meseriile care susțin familiile?
Este necesar să discernem modalități prudente de a guverna tehnologia pentru a păstra persoana umană, demnitatea umană și binele comun drept obiective centrale ale politicilor noastre. Trebuie să ne asigurăm că noile tehnologii servesc vieții umane și familiei umane, nu invers.
Tehnologiile actuale nu sunt concepute pentru a servi familia; ele au fost dezvoltate pentru a îndeplini scopuri militare, birocratice și corporative, fără a ține cont de efectele asupra familiilor. Tehnologia a subminat autoritatea morală a părinților, potențialul de procreare al soților și capacitatea familiilor de a-și modela comunitățile; a comercializat datele, relațiile și trupurile copiilor; a permis externalizarea locurilor de muncă ce au susținut cândva o cultură a căsătoriei sănătoase în rândul celor săraci și al clasei muncitoare. Această criză afectează aproape fiecare aspect al vieții noastre naționale. Familia generează societatea, iar o cultură a familiilor înfloritoare este o condiție indispensabilă a sănătății sociale. O națiune care este ostilă familiei este ostilă față de ea însăși.
Conservatorii ar trebui să facă eforturi pentru politici publice care să susțină dinamismul economic și inovația, dar trebuie să recunoaștem că piața nu a reușit să producă o ordine tehnologică în avatajul familiei. Mai degrabă, această ordine atacă prea des familia, chiar la rădăcină.
În calitate de cercetători, scriitori și experți în politica publică, avem convingerea că politicile publice ar trebui să direcționeze tehnologia către înflorirea familiei și a persoanei umane. Legile și reglementările noastre trebuie să caute să formeze o ordine tehnologică care să ofere un rol economic funcțional gospodăriei, să protejeze sexualitatea umană, să răsplătească căsătoria, să îmbogățească copilăria, să păstreze autoritatea parentală și comunală, să permită practicarea libertății și să ne înnobileze viața comună. Aceste bunuri umane sunt fundamentale pentru familiile înfloritoare și trebuie să fie păzite și avansate pe fondul schimbărilor tehnologice revoluționare.
În aceste scopuri, oferim următoarele zece principii directoare pentru abilitarea familiilor prin tehnologie:
1. Respectați ciclul natural al vieții și morții prin vindecarea sau atenuarea bolilor cronice, mai degrabă decât urmărind extinderea radicală a vieții; atenuați suferința bolilor în stadiu terminal, mai degrabă decât să grăbiți, în mod artificial, moartea.
2. Susțineti femeia în capacitatea sa naturală de a concepe, purta, naște și hrăni copii, mai degrabă decât ocolirea acesteia sau reducerea femeii la un trup de închiriat.
3. Protejați sexualitatea umană de comercializarea și dezumanizarea care se produce prin pornografie violentă, prostituție digitală, materiale ce conțin abuz sexual asupra copiilor, deepfake, însoțitori sexuali AI și roboți sexuali.
4. Protejati copiii de încorsetarea rețelelor sociale și a smartphone-urilor și încurajați jocul liber și interacțiunea personală; trageți la răspundere companiile și platformele sociale care submineaza bunăstarea umană și exploatează cele mai vulnerabile faze ale copilăriei; scoateți ecranele din sălile de clasă și înlocuiți-le cu cărți.
5. Opuneți-vă dependenței de software și de dispozitivele inteligente, care valorifică utilizarea compulsivă, supravegherea și relațiile digitale. Încurajați piața în creștere a dispozitivelor inteligente care oferă instrumente numai în scopuri de productivitate și conectivitate, asigurându-vă în același timp că smartphone-urile nu sunt obligatorii pentru ca persoana umană să participe pe deplin la economie sau în societate, ci rămân o alegere reală a consumatorilor.
6. Legiferați pentru o cultură pro-familie în era digitală, oferind cetățenilor drept de proprietate asupra propriilor date; protejați confidențialitatea prin blocarea transformării aparatelor digitale în sisteme de supraveghere; solicitați platforme care să ofere utilizatorilor transparență și opțiuni cu privire la algoritmi și la fluxurile lor.
7. Favorizați tehnologiile care sporesc autonomia locală și familială în relație cu tehnologia.
8. Favorizați tehnologiile care îmbunătățesc abilitățile umane, sporind astfel productivitatea și creșterea salariilor clasei muncitoare. Echilibrați ritmul automatizării investind în recuperarea locurilor de muncă și dezvoltarea competențelor pentru a susține un salariu suficient în industriile cele mai afectate, în special în cele care favorizează rate mai mari ale căsătoriilor.
9. Accelerați tranziția către o nouă economie de familie, eliminați restricțiile privind producția casnică și modelați legile muncii și politicile fiscale pentru a adopta modele de muncă flexibile care să întărească familia și să revigoreze comunitățile, luând, în același timp, măsuri pentru a proteja căminul de excesul managerial și de perturbarea vieții de familie.
10. Lansați proiecte care încurajează resuscitarea mediului natural. Eliminați stimulentele guvernamentale care propun substituenți artificiali sau virtuali, cum ar fi carnea cultivată în laborator.
Aceste principii directoare vor duce la o reformă profundă și necesară a ordinii noastre tehnologice. Ori de câte ori tehnologia încetează să suplimenteze alte însușiri umane și amenință să devină un substitut pentru acestea, suntem în pericol, cu atât mai mult când tehnologia atacă viața umană la rădăcina ei, subminând și înlocuind familia. Familia plantează sămânța și formează temelia viitorului, prin nașterea și creșterea copiilor care vor duce civilizația umană mai departe. Ca atare, familia, tehnologia și un viitor dinamic și fructuos sunt intrinsec legate, iar conflictul prezent dintre ele trebuie depășit. A submina familia înseamnă a anula viitorul; a întări familia înseamnă a umple viitorul de posibilități, inovație și speranță.
AUTORI:
Michael Toscano, executive director, Institute for Family Studies; director, Family First Technology Initiative.
Brad Littlejohn, fellow, the Ethics and Public Policy Center’s Technology and Human Flourishing Project.
Clare Morell, fellow, the Ethics and Public Policy Center; director, Technology and Human Flourishing Project; author of the forthcoming book The Tech Exit (June 2025).
Jon Askonas, assistant professor of politics, The Catholic University of America; senior fellow, Foundation for American Innovation.
Emma Waters, senior research associate in the DeVos Center for Life, Religion, and Family at The Heritage Foundation.
SEMNATARI:
Ryan T. Anderson, președinte, Centrul de etică și politici publice (Ethics and Public Policy Center).
Erika Bachiochi, cercetător, Centrul de Etică și Politici Publice; redactor-șef, Fairer Disputations.
Oren Cass, fondator și economist șef, American Compass.
Miriam Cates, prezentatoare GB News, senior fellow la Centrul pentru Justiție Socială (Centre for Social Justice) și fost membru al Parlamentului.
Spencer Cox, guvernatorul statului Utah.
Matthew B. Crawford, cercetător principal, Institutul pentru Studii Avansate în Cultură al Universității din Virginia (University of Virginia’s Institute for Advanced Studies in Culture).
Christopher DeMuth, cercetător, Fundația Moștenirea (The Heritage Foundation).
Patrick J. Deneen, profesor de științe politice, Universitatea Notre Dame.
Robert P. George, profesor de jurisprudență, director al programului James Madison în idealuri și instituții americane, Universitatea Princeton.
Mary Harrington, autoarea lucrării Feminism Against Progress.
Yoram Hazony, președinte, Fundația Edmund Burke.
Yuval Levin, director de studii sociale, culturale și constituționale, American Enterprise Institute.
M. Anthony Mills, cercetător senior și director al Centrului pentru Tehnologie, Știință și Energie de la American Enterprise Institute; cercetător principal, Școala de Politici Publice a Universității Pepperdine.
Joshua Mitchell, Departamentul de Guvernare, Universitatea Georgetown.
R. Albert Mohler Jr., președinte, Profesor Centenar de Teologie, Seminarul Teologic Baptist de Sud (Southern Baptist Theological Seminary).
C. C. Pecknold, profesor asociat de teologie, Universitatea Catolică din America.
Nathan Pinkoski, cercetător, Institutul pentru Filosofie, Tehnologie și Politică.
Ramesh Ponnuru, editor, National Review.
R. R. Reno, editor, First Things.
Kevin Roberts, președinte, Fundația Moștenirea.
Christine Rosen, cercetător senior, American Enterprise Institute.
Leah Libresco Sargeant, autoarea cărții The Dignity of Dependence.
Ari Schulman, editor, The New Atlantis; cercetător, Cosmos Ventures.
O. Carter Snead, profesor de drept și profesor de științe politice, Universitatea Notre Dame; cercetător, Centrul de Etică și Politici Publice.
Eric Teetsel, vicepreședinte executiv, Centrul pentru Reînnoirea Americii (Center for Renewing America).
Carl R. Trueman, profesor de studii biblice și religioase, Grove City College; cercetător, Centrul de Etică și Politici Publice.
Andrew T. Walker, profesor asociat de etică creștină și teologie publică, Seminarul Teologic Baptist de Sud; cercetător, Centrul de Etică și Politici Publice.
Brad Wilcox, profesor universitar de Sociologie, Universitatea Virginia; cercetător, Institutul pentru Studii ale Familiei; cercetător senior, American Enterprise Institute.
Traducere și adaptare după First Things.
