back to top

Top 5 motive pentru RESPINGEREA educației sexuale

Circa 40% din absolvenții de școală sunt analfabeți funcțional. Ce motive avem să credem că în materia educației sexuale școala nu va face încă și mai mult rău?

Din ce se poate observa în ieșirile publice ale taberei „progresiste” din politica românească, susținătoare a legii ce a introdus educația sexuală obligatorie în școli, argumentul de bază este acela că există un număr semnificativ de mame adolescente, iar ora de educație sexuală va diminua fenomenul sarcinilor la adolescente și al transmiterii bolilor sexuale.

La o minimă analiză a acestui așa-zis argument, câteva obiecții îl demontează cu totul:

1. Cele mai multe mame adolescente (14-20 ani) provin din rândul fetelor care nu mai frecventează școala din motive ce țin de mediul social – sărăcie, familii dezorganizate – sau din rândul tinerelor care au un alt model cultural – respectiv din comunitățile rrome tradiționale, unde măritișul are loc adesea la vârste fragede. În studiul studiul Sarcinile şi căsătoria timpurie în „Cazul tinerelor roma” – raport elaborat în cursul anilor 2000 pentru Centrul Educaţia 2000+ – se constata o creștere a ponderii tinerelor roma măritate și/sau însărcinate anterior vârstei de 18 ani. Chestiunea e culturală, nu ține de învățământ.

E limpede că nu lipsa orei de educație sexuală a fost motivul pentru care aceste fete au rămas însărcinate și nu ora de educație sexuală va rezolva ceva, câtă vreme aceste segmente de populație oricum nu vor veni la școală pentru a asista la ora de educație sexuală. Mai degrabă aducerea lor pur și simplu la școală, chiar și fără educație sexuală, precum și creșterea nivelului de trai ar rezolva mai multe; ora de educație sexuală nu rezolvă, în schimb, nimic.

2. La 12-13 ani știu deja copiii și cum se fac copiii și la ce folosesc prezervativele pe care le văd prin toate magazinele și farmaciile; dacă se întâmplă să rămână însărcinate unele adolescente asta nu se întâmplă pentru că nu le-ar fi predat cineva la școală că urmarea actului sexual poate fi o sarcină. Ca o paranteză, din studiul la care am făcut referire mai sus reiese că 80% dintre fetele roma sunt informate cu privire la metodele contraceptive și că 60% folosesc astfel de metode – ceea ce înseamnă că adesea, în rândul lor, sarcinile timpurii sunt asumate și consimțite.

În tinerețe am avut uneori contacte sexuale neprotejate. Am făcut-o nu pentru că nu aș fi învățat la școală că așa se poate concepe un copil sau că aș risca să contractez vreo boală – știam oricum lucrurile astea – ci pentru că atunci când se ivea prilejul eram prea înfierbântat pentru a mă opri. Nu pretinsa ignoranță a adolescenților e problema (toți știu care sunt riscurile contactului sexual, chiar dacă nu învață la școală!), ci hormonii și cultura sexualizantă care îi înconjoară și-i stimulează.

3. Educația sexuală școlară nu diminuează, ci validează cultura sexualizantă a mediului actual – și sexualizează adolescenții pentru că legitimează cu autoritatea școlii comportamente pe care ei altminteri le consideră instinctiv oarecum rușinoase și pune presiune și pe cei care nu și-au început viața sexuală să o facă cât mai repede, pentru a fi în rândul lumii. Stimularea sexualizării nu va rezolva problema sarcinilor la adolescente sau a bolilor cu transmitere sexuală.

Degeaba faci demonstrații la catedră cum se rulează un prezervativ pe un mulaj de penis. „Pornografia științifică” din manual – alături de cea de pe Internet – nu are cum să rezolve problema. Degeaba îi predai copilului să nu facă ce vede, el va face ceea ce vede, nu ce îi predai.

4. Dacă miza ar fi doar aceea de a-i învăța pe copii că prin contactul sexual se poate ajunge la sarcină sau la boli cu transmitere sexuală, aceste lucruri pot fi predate într-o singură oră; de fapt, chiar sunt predate deja în cadrul orelor de biologie (anatomie) sau dirigenție, nu mai e necesară o disciplină nouă.

Dar ceea ce nu ni se spune e că de fapt alte lucruri se urmăresc prin introducerea acestei pre în școli: acceptarea și promovarea homosexualității sau transsexualismului ca fiind comportamente firești, încurajarea culturii plăcerii etc. Însă pentru că astfel de lucruri nu pot fi rostite deocamdată public, sunt băgate în față mamele adolescente.

5. În fine, toată lumea vede din statistici că din școală 40% ies analfabeți funcțional. V-ați gândit cum ar putea fi unii profesori într-o materie care necesită multă delicatețe, precum educația sexuală? Sau cum poți discuta lucruri delicate cu 30 de copii în clasă, fără să rănești sensibilitatea unora?

De ce credeți că în materia educației sexuale școala va fi un succes și nu va face mai mult rău?

Cătălin Sturza
Cătălin Sturza
Doctor în filologie al Universității din Bucureşti. Jurnalist (Radio România Cultural) şi editor de carte (editura Curtea Veche). A avut colaborări la Ziua, Observatorul cultural şi Hotnews.

Cele mai recente articole