În nuvela lui George Orwell „1984”, locuitorii unui stat totalitar distopic sunt obligați să participe, o dată pe săptămână, la cele „Două minute de ură” – o transmisie televizată care împinge participanții într-o stare de frenezie și ură contra unui presupus lider al opoziției, Isaac Goldstein, un om despre care nu se știe exact dacă există sau este o creație a propagandei guvernamentale.
În urmă cu 2 săptămâni, canalul franco-german finanțat din bugetul public ArteTV a oferit publicului un produs similar: dar nu doar 2 minute, ci o oră și jumătate de ură contra celor care apără primul și cel mai important drept al omului, dreptul la viață.
Puteți urmări integral documentarul „Avortul: Cruciații contra-atacă” aici; va rămâne disponibilă până pe 4 mai.
Este de ajuns să vezi primele zeci de secunde ale așa-zisului documentar ca să înțelegi că este, de fapt, o nu prea subtilă creație de propagandă: începe cu un fundal sonor sumbru, un pântec de femeie cu o hartă a Europei și o voce tremurătoare din off face anunțul dramatic: „una din cele mai importante reușite sociale este amenințată!”
Care să fie „cucerirea”? Simplu: așa-zisul „drept” al femeilor de a-și măcelări sau otrăvi propriii copii, în perioada în care aceștia nu au niciun fel de drepturi. Este „dreptul” antreprenorilor din industria avortului să își câștige „pâinea” și mai mult de atât omorând oameni zilnic. Documentarul ArteTV nu explică însă și de ce orice persoană întreagă la minte ar trebui să considere aceasta drept „o cucerire”. Se presupune că ar trebui să îi credem fără întrebări – până la urmă, este un post TV public!
Cu problema pusă într-un asemenea mod, nu e deloc surprinzător că documentarul este plin de clișee din cele utilizate de avorționiști: obișnuitul limbaj defăimător care portretizează opozanții drept „ultra-conservatori”, „bigoți”, „reacționari”, „fundamentaliști” sau „fasciști” care „vor să asigure că statul va avea suficienți soldați pentru război” (!!!), precum și unele aluzii la pretinsa finanțare a mișcării pro-viață dinspre „oligarhii ruși” (bau-bau-ul de serviciu) sau „grupările evanghelice din SUA” (all doilea bau-bau). Dacă premierul Ungariei îndrăznește să aducă critici similare miriadei de ONG-uri de sub tutela lui George Soros, e un scandal – dar aici este vorba, bineînțeles, despre un documentar care promovează punctul de vedere al lobby-ului pro-avort, deci nu poate fi decât adevărat.
Și, desigur, povestea de serviciu a unei femei care „a murit pentru că nu i s-a permis să avorteze”. Fără vreo legătură cauzală prezentată între avort și moarte, mai exact nu se explică în ce mod avortul i-ar fi putut salva femeii viața, și mai ales, rețineți vă rugăm, într-o lume în care anual milioane de fete nenăscute sunt ucise prin avort specific pentru că sunt fete!! Ne referim desigur, la avortul selectiv practicat în anumite regiuni ale lumii, cu zeci de milioane de victime. Ăsta da, mod de a privi lucrurile cu obiectivitate, Arte TV!
Citește și: Avortul cu selecția sexului, impus timp de zeci de ani ca strategie de control al populației
Folosirea intensă a termenilor derogatorii precum „fundamentaliști” sau „ultra-reacționari” pentru toți cei ale căror credințe religioase au un impact practic asupra vieții lor relevă o prejudecată adâncă împotriva tuturor religiilor, dar mai ales a creștinismului, și a tuturor celor credincioși. Promotorii toleranței și iluminării de la Arte TV nu sunt se dovedesc foarte toleranți când nimeresc peste cineva care nu le împărtășește viziunile…
Autorii documentarului au găsit și anumite „documente secrete” care demască agenda mișcării pentru viață – inclusiv unele care sunt promovate în mod deschis de ani de zile. O descoperire într-adevăr, senzațională!
Ca să recunoaștem totuși și merite, realizatorii documentului s-au abținut de la a tăia și manipula interviurile cu reprezentanții pro-life. Acestora li se dă oportunitatea de a vorbi despre ei – și o fac cu multă convingere și efect.
Rezultatul este remarcabil și este probabil exact opusul a ceea ce regizorii au intenționat. Odată ce privitorul face cunoștință cu pretinșii „cruciați”, realizează imediat că nu sunt niște tăntălăi neadaptați; dimpotrivă, sunt oameni tineri, bine educați, înclinați spre reflecție, creativi, prezentabili, inventivi și convinși. Nu își urmăresc interesul propriu ci acționează într-o preocupare genuină pentru demnitate umană și binele comun.
„Folosesc în mod inițiat cuvinte precum ‘demnitate’ pentru a-și încadra agenda ca pe o luptă pentru drepturile omului”, notează vocea din off cu un amestec de dezgust și oroare. Dar exact asta este impresia pe care cei intervievați o lasă: o generație nouă și inovativă de luptători pro-viață apără cu mult curaj demnitatea și drepturile umane, în timp ce lobby-ul pro-avort, pentru care însuși conceptul de demnitate și drepturi ale omului este un motiv de dezgust și repulsie, îi atacă de pe margine.
În cele din urmă, această mostră de propagandă stupidă subminează ceea ce caută să promoveze și îndreptățește punctul de vedere pe care caută să îl combată…
Mulțumim, ArteTV!
