Titlul acesta a rezonat cu regularitate in multe cotidiene occidentale in ultimele zile. Motivul e bine cunoscut: duminica, undeva intre 340.000 si un milion de cetateni francezi, din toate grupurile etnice, rasiale si religioase ale Republicii Franceze au inundat strazile Parisului pledind pentru casatoria si familia naturala si impotriva planurilor socialistilor francezi de legalizare a casatoriilor si adoptiilor homosexuale. Politia franceza a estimat numarul participantilor, doar in Paris, la 340.000, iar organizatorii la 800.000. Iar alti observatori au declarat chiar un numar si mai ridicat de intre 1,3 si 1,5 milioane de participanti. Veniti cu trenul, masina, autobuzul, metroul, sute de mii de francezi s-au intilnit la Paris pentru scopul comun de a pleda integritatea familiei naturale. A fost cea mai mare demonstratie in Franta din 1984 incoace. Cu adevarat remarcabil, uimitor, magnific!
Un eveniment unic
Fara indoiala cifrele acestea sunt exagerate si de o parte si de alta, dar un lucru e cert: nici o data in istoria omenirii nu s-au mai raliat atit de multe persoane, intr-un singur loc, pentru scopul unic de a insista ca societatea civila si statul sa protejeze casatoria si familia naturala, iar pe de alta parte sa protesteze impotriva celui mai radical experiment social din istoria umanitatii – instituirea casatoriilor homosexuale. Daca adaugam si implicarea multor altor grupuri din alte orase ale Frantei, iar apoi Roma, Barcelona, Madrid, Varsovia, Ierusalim, Liberia, Belgia, Londra, Moscova, Tokyo, Quebec si teritoriile dependente ale Frantei (Cayenne in Guiana Franceza) unde au avut loc manifestari similare in solidaritate cu marsul pro-familie de la Paris, e de inteles ca duminica ceva istoric s-a produs nu doar la Paris ori in Europa ci in intreaga lume. Pe toate continentele oameni de buna credinta au manifestat pentru familia traditionala.
Mesajul organizatorilor catre presedintele Frantei
Rolul si implicarea crestinilor
Fara indoiala acest eveniment, petrecut in Franta laica, seculara si secularizata, surprinde. In mai 2012, cind Francois Hollande a anuntat intentia socialistilor de a legaliza casatoriile homosexuale, opinia publica sprijinea acest proiect cu o majoritate de 65%. Deci, adoptarea initiativei legislative parea asigurata. La sfarsitul anului insa, procentajul a scazut la 50% si inca e in scadere. Cum se explica acest veritabil miracol francez si cui i se datoreaza? In primul rind implicarii Bisericii si a crestinilor francezi. Secole la rind marginalizate si discreditate de lumea academica si autoritatile seculare franceze, religia, si in special crestinismul, au fost declarate moarte si lipsite de influenta in societatea seculara franceza. Si in mare masura afirmatii ca acestea erau bine fondate. Spre deosebire de Statele Unite ori Marea Britanie, unde crestinii s-au opus si se opun secularizarii fortate a societatii, in Franta crestinii au ramas mai in intregime indiferenti fata de flagelele care distrug societatea: avortul, divortul, contraceptivele, concubinajul, agresivitatea ateismului, laicismul impus de autoritati, educatia sexuala. E clar insa ca nu accepta ceea ce majoritatea observatorilor credeau va fi inevitabil si in Franta: redefinirea casatoriei si a familiei.
In vara, Biserica Catolica franceza a chemat crestinii Frantei la zile de post si rugaciune pentru tara lor si impotriva legalizarii casatoriilor si adoptiilor homosexuale. Catolicii francezi au raspuns cu entuziasm. Lor li s-au alaturat protestantii si evanghelicii Frantei, aceastia din urma in crestere numerica fara precedent in Franta laica. In primavara anului trecut, Le Monde a publicat un articol extensiv care denota ca la fiecare 10 zile o noua congregatie evanghelica se formeaza in Franta, majoritar din imigranti africani ori din insulele Caraibe. Numarul lor se apropie de jumatate de milion. In plus, comunitatea musulmana s-a alaturat si ea opozitiei la fel ca si comunitatea evreiasca si ortodoxa. Neobisnuit insa, chiar grupuri homosexuale s-au alaturat opozitiei, intelegind ca asa numitele familii “homoparentale” dauneaza sanatatii emotionale si cresterii copiilor. Asta denota ca chiar si o societate secularizata, Franta fiind una din cele mai secularizate, recunoaste pericolele pe care casatoriile homosexuale le au pentru libertate, societate, copii si familie. Franta are o lunga traditie pro-familie. Iar francezii inteleg ca daca nu pot trage linia acuma si aici, nu va putea spune NU poligamiei, adoptiilor homosexuale, procrearii artificiale ori asistate, si la o multime de alte doleante nerealiste si nesfirsite ale grupurilor sexuale radicale. [Recent, lidera miscarii feministe suedeze a lansat ideea legalizarii poligamiei in Suedia.]
Miscarea profamilie
Sa fie oare Franta ultimul bastion in Europa impotriva dezinstitutionalizarii casatoriei si familiei? Intrebarea e justa, avind in vedere ca Franta e inconjurata de tari care deja au legiferat casatoriile homosexuale: Belgia si Olanda la nord, si Spania si Portugalia la sud. Evenimentul de duminica a fost un val puternic care a izbit comunitatea politica franceza cu putere si prin surprindere. Pentru ca politicienilor de stanga li se pare chique demolarea institutiilor traditionale. Asa, zic ei, dau impresia ca sunt trendy, inovatori, progresisti, privind spre viitor, si incercind sa capteze voturile generatiei tinere plictisite de valorile traditionale ale parintilor lor.
Duminica, francezii au dovedit ca miscarea profamilie din Europa nu este o anomalie. Dimpotriva, este o miscare necesara, relevanta si dinamica. In Spania Biserica Catolica continua sa ralieze cetatenii tarii impotriva avortului, a divortului si a promiscuitatii sexuale. Crestinii englezi fac si ei la fel si se impotrivesc tenace planurilor guvernului Cameron de legalizare a casatoriilor homosexuale in Marea Britanie. In 2011 au strins peste 600.000 de semnaturi in sprijinul unei petitii online impotriva casatoriilor homosexuale. Musulmanii britanici, pina recent pasivi fata de evolutia morala a Marii Britanii, devin si ei tot mai vocali impotriva casatoriilor homosexuale.
Europa si europenii prefera casatoria si familia traditionala. In tarile care au legalizat casatoriile homosexuale, rata casatoriilor a scazut vertiginos in doar o generatie, procentajul adultilor care traiesc in concubinaj a crescut la fel de vertigionos, iar numarul copiilor nascuti in familii din care lipseste un parinte a crescut la fel de vertiginos si alarmant. Casatoriile homosexuale au submit cultura pro-casatorie si profamilie a Europei, si contribuie la descresterea interesului generatiei tinere in casatorie si viata de familie. Europa si civlizatiile ei au fost cladite pe familia si casatoria crestina. Fara familii si casatorii puternice Europa si civilizatia ei vor dispare. Politicienii au promovat destramarea casatoriei si au ridicat casatoriile homosexuale la rang de platforma oficiala. Au facut-o fara sa gindeasca consecintele lor nefaste pentru societate, copii, si libertatile cetatenesti. E insa vorba de o chestiune fundamentala pentru societate a carei soarta trebuie decisa de cetateni nu parlamentari.
Discurs in Parlamentul francez – se cere REFERENDUM pentru casatorie!
Cum era de asteptat insa, intelectualii de stanga au luat in deridere acest eveniment cu totul remarcabil. Au folosit prilejul sa denunte din nou Biserica, religia, oamenii de buna credinta, acuzind pe cei ce doresc copiii sanatosi nascuti si crescuti in familii sanatoase de reintoarcere a Frantei in Evul Mediu. Au ignorat efectele daunatoare generate de destramarea instituiei casatoriei. Nici adoptiile homosexuale nici casatoriile homosexuale, afirma ei, nu ameninta coeziunea societatii ci, dimpotriva, adauga ei, intoleranta. Ceea ce ei insa nu inteleg este ca interesele supreme ale copiilor si societatii sunt la mijloc: drepturile copiilor la o mama si un tata nu dreptul adultilor la copiii.
Dar Romania? Alianta Familiilor din Romania s-a nascut din lupta pentru casatoria si familia crestina. Din 2006 luptam pentru integritatea lor si intentionam sa continuam sa o facem si in viitor. Dar nu o putem face singuri. O putem face doar cu ajutorul dtra. Ne-ati sprijinit de mai multe ori demersurile pro-familie din 2006 incoace si nadajduim sa ne putem baza pe sprijinul dvs. si in viitor pentru promovarea unei culturi profamilie si procasatorie in societatea romaneasca.
