Leo van Doesburg (Olanda): Legalizarea prostituţiei a dus la creşterea traficului de persoane

1.553 views
0
DISTRIBUIȚI
Leo van Doesburg
Leo van Doesburg

Olandezul Leo van Doesburg, Director pentru Afaceri Europene la Mişcarea Politică Creştină Europeană (ECPM), este un bun cunoscător al limbii române şi al României, unde activează din anii 1990 pe proiecte de afaceri şi de responsabilitate socială. Ca reprezentant al dreptei creştine la nivel european, se ocupă cu promovarea valorilor creştine în viaţa publică.

A susţinut multe cursuri pe probleme de creştin-democraţie, libertate religioasă şi de conştiinţă, valorile familiei, demnitate umană, pace şi reconciliere. În 2011 a primit Premiul Conscience and Freedom (Conştiinţă şi Libertate) pentru promovarea libertăţii religioase în Europa, iar în 2013 a primit o distincţie de la Uniunea Internaţională a Romilor, care îi recunoştea contribuţia la combaterea discriminării împotriva populaţiei rome din Estul Europei.

Discursul domnului Leo van Doesburg la Conferinţa Internaţională de la Bucureşti, „Traficul de persoane: o ameninţare la adresa valorilor familiei”, din 2 aprilie 2014 (intertitlurile aparţin redacţiei)

Legalizarea prostituţiei a dus la creşterea traficului de persoane

Traficul de persoane este o problemă foarte actuală. Pe 24 februarie 2014, Parlamentul Europan a adoptat Raportul despre Exploatarea Sexuală şi Prostituţie şi Impactul Acestora Asupra Egalităţii de Gen.

Pe 3 martie, grupul parlamentar pentru prostituţie din parlamentul britanic a prezentat o anchetă referitoare la cadrul legal al prostituţiei în Anglia şi Ţara Galilor. Între timp, Franţa şi-a schimbat politicile legate de prostituţie şi la fel intenţionează şi Finlanda.

În Olanda, unele zone unde se practica prostituţia au fost închise, iar Elveţia a crescut vârsta minimă de practicare a prostituţiei.

O legătură pe care o au în comun aceste măsuri este faptul că s-a constatat o legătură între legalizarea prostituţiei şi creşterea traficului de persoane. De aceea, traficul de persoane poate fi combătut doar împreună cu combaterea fenomenului prostituţiei.

Am fost implicat personal într-o iniţiativă împreună cu prietenii de pe lângă Consiliul Europei, care-şi propună să facă din achiziţionarea de servicii sexuale o infracţiune. Aceasta va ajuta la combaterea traficului de persoane cu scopul de a fi transformate în sclave sexuale.

Pe 21 martie, raportorul european José Mendes Bota a prezentat în Parlamentul European raportul „Prostituţie, trafic de persoane şi sclavie modernă în Europa”.

Pe baza acestor rapoarte, se va adopta o rezoluţie a Parlamentului European care să propună criminalizarea solicitării de servicii sexuale, dar nu şi criminalizarea prostituatelor. În acest scop, ar fi bine ca membrii comitetului parlamentar român de combatere a traficului de persoane să îi contacteze pe europarlamentarii români şi să îi roage să voteze în favoarea unei rezoluţii care susţine raportul. (Nota redacţiei: Aceasta s-a întâmplat întocmai, rezoluţiile au fost adoptate, să sperăm că ţările membre UE îşi vor amenda politicile în funcţie de ele.)

Statistici îngrijorătoare după extinderea UE

Rapoartele menţionate mai sus documentează diversele forme de prostituţie din Europa şi felul în care acestea afectează traficul de persoane. Concluzia este că fenomenul nu este doar larg răspândit, ci şi în creştere ca intensitate. Ele sunt în concordanţă şi cu raportul făcut public în aprilie 2013 de Cecilia Malmstrom, Comisar UE pentru Afaceri Interne. Acesta arăta că traficul de persoane crescuse cu 18%, în timp ce condamnările legate de această infracţiune scăzuseră cu 13% în aceeaşi perioadă (n.red. – intre 2008 şi 2010). În plus, conform aceluiaşi document, 61% din victimele traficului de persoane sunt cetăţeni europeni.

Victimele traficului provin mai ales din România şi Bulgaria

Mulţi care lucrează în Olanda cu prostituate şi victime ale traficului de persoane arată că extinderea UE a fost un punct de cotitură. În Germania se estimează că 85% din victimele traficului de persoane sunt românce şi bulgăroaice.
Rapoartele menţionate arată în mod clar că liberalizarea prostituţiei în Olanda şi Germania a eşuat şi, în loc să protejeze prostituatele şi să le asigure condiţii mai bune de muncă, a avut exact efectul contrar. Legalizarea (prostituţiei) a dus în multe locuri la creşterea criminalităţii, la dependenţa de prostituţie şi la sprijinul traficanţilor.

Marea majoritate a femeilor nu se prostituează de bunăvoie

Cu toate că Olanda încearcă o politică echilibrată, ca să combată traficul de persoane, prin legea prostituţiei nu face decât să pună gaz pe foc, deoarece pleacă de la ideea falsă că majoritatea femeilor fac aceasta de bună-voie. Aceasta e doar cu puţin mai mult decât un mit. Descrie doar o foarte mică minoritate a prostituatelor. Un raport KLPD, al Poliţiei Naţionale Olandeze, din 2008, spunea că între 50% şi 90% din prostituatele cu forme legale lucrează involuntar.

De aceea, dacă vrem să sacrificăm demnitatea şi drepturile unei mari majorităţi a femeilor care sunt violate şi abuzate prin protejarea unei mici minorităţi de femei care fac această meserie în mod voluntar, cred că Olanda trebuie să aleagă.

Din nefericire, victimele provin mai ales din România şi Bulgaria. De aceea, e nevoie de o strânsă colaborare pentru a schimba situaţia din Olanda, dar şi pentru a proteja cetăţenii români.

Eforturile României în combaterea traficului de persoane sunt importante, dar cea mai eficientă ar fi criminalizarea clientului

În ceea ce priveşte situaţia româncelor, Grupul de Experţi pentru Acţiunea în vederea Combaterii Traficului de Persoane (GRETA), din cadrul Consiliului Europei, salută eforturile făcute de autorităţile române în anchetarea şi trimiterea în justiţie a cazurilor de trafic de persoane, precum şi introducerea de prevederi legale specifice care să garanteze că victimele involuntare ale traficului nu vor fi urmărite penal.

Totuşi, în ciuda legilor drastice, există în continuare destule cazuri trimise în justiţie. Acestea apar în hoteluri, dar şi în apartamente particulare. Printre canalele care ofer acces la servicii sexuale se numără personalul hotelier, şoferii de taxi şi Internetul.

Cel mai bun model de combatere a traficului de persoane, este, în opinia mea, introducerea modelului nordic, de criminalizare a celor care solicită servicii sexuale. Un raport din Marea Britanie arată şi el că distincţia dintre prostituţia voluntară şi cea involuntară nu este relevantă. Prostituţia se leagă de violenţa în mai multe moduri. În acelaşi timp, câteva elemente opresive – precum inegalitatea între sexe, discriminarea pe bază de sex şi rasă, violenţa fizică şi verbală a partenerilor masculini – s-au dovedit a creşte probabilitatea ca fetele şi femeile să ajungă să practice prostituţia forţată.

Consolidarea familiilor prin politici publice, factor-cheie în combaterea traficului de persoane

În România, la fel ca în toate ţările, dezvoltarea de familii puternice este importantă.

Dar mă tem că în România discuţia a pornit într-o direcţie greşită. În loc să se caute moduri de consolidare a familiilor ca problemă fundamentală şi centrală a politicilor, se caută alte căi şi se discută tot felul de alternative la familia naturală. Nu este numai o direcţie care merge împotriva culturii (locale), ci şi o iniţiatică care deschide calea pentru destrămarea familiilor şi ajungerea a tot mai multor persoane în mâinile traficanţilor şi la prostituţie.

Avem nevoie să dezvoltăm şi să încurajăm o viaţă de familie robustă, bazată pe iubire, nu să stimulăm promiscuitatea, individualismul şi sexualizarea societăţii.

Nu cred că problemele economice sunt singurele care le fac pe femei să cadă victime prostituţiei, ci familiile din care provin. În loc să încurajeze modelele alternative de familie, România are nevoie de politici puternice de sprijinire şi promovarea a unei vieţi de familie sănătoase. Acestea ar trebui promovate în presă şi de către politicieni.

Traficul de persoane nu reprezintă o ameninţare la adresa familiei. Ci familia ar trebui să fiecare care reprezintă o ameninţare la adresa traficului de persoane.

Pe aceasta ar trebui să se bazeze manualele şcolare, politicile publice, presa, cu toate că mă tem că şi în România se va pune gaz pe foc.

În mod concret, fac apel la România să urmeze concluziile rapoartelor şi anchetelor internaţionale menţionate şi să încerce să urmeze modelul nordic introdus în Suedia, Islanda şi Norvegia (şi înţeleg că de curând şi în Franţa, posibil şi în Finlanda).

Modelul la care mă refer a fost introdus cu succes în Suedia în 1999 şi cred că exemplul va fi urmat şi de alte ţări. Nu numai că a dus la scăderea prostituţiei şi a traficului de persoane, dar a şi creat în ţară o conştientizare că a cumpăra corpul unei femei este prin esenţa însuşi a faptului o ameninţare la demnitatea acesteia. De asemenea, a reuşit să explice faptul că prostituţia nu este o activitate de afaceri normală, ci o formă de violenţă continuă asupra femeii, ethosul libertăţii sexuale mergând aici prea departe şi creând nu eliberarea femeii, ci o nouă formă de sclavie, după cum o dovedesc diverse rapoarte.

Să sperăm şi să ne rugăm ca următorul pas în conştientizarea acestui fapt să repeta experienţa suedeză. În 1999, la introducerea noii legi, care amendează doar clientul, a existat o rezistenţă la acest model. Dar acum, majoritatea populaţiei sprijină pe deplin acest model de tratare a prostituţiei. Să sperăm şi să ne rugăm ca următorul fapt să fie conştientizarea nu doar a efectelor prostituţiei, ci şi a faptului că sprijinul unei familii puternice este singurul lucru care reprezintă o adevărată ameninţare la traficul de persoane.

(traducere și introducere Ştefana Totorcea, StiripentruViata.ro)

LASĂ UN RĂSPUNS

Please enter your comment!
Please enter your name here