„În mod natural, copiii resping discuțiile despre sex și sexualitate, pentru că nu fac parte din lumea lor.” Interviu cu Antonia Tully, coordonatoare, „Safe at School” (Marea Britanie)

4.140 views
0
DISTRIBUIȚI

AntoniaTullyDialog cu dna Antonia Tully, coordonatoarea activitaților programului „Safe at School” („In siguranța la școală”) al Societății pentru Protecția Copiilor Nenăscuți (SPUC) cu sediul la Londra. Antonia Tully este mama a șase copii, dintre care unul e student, iar cinci sunt elevi cu vârste cuprinse între 10 și 17 ani. A dialogat: Larisa Iftime

Doamna Antonia Tully, am dori sa știm cum ați inceput programul „Safe at School” („In siguranța la școala”) și cum ați ajuns sa cunoașteți realitațile din școlile britanice referitoare la modul in care se preda materia educația sexuala?

– Știam deja de cațiva ani buni ca in școli se preda un tip de educație sexuala nesanatoasa. Insa nu in fiecare școala, nicidecum. Apoi, cu șapte sau opt ani in urma, am devenit mai atenți și mai bine informați asupra acestei probleme și asupra amplorii sale. Incepusera sa ne contacteze parinții. Mulți sunau la SPUC și ne spuneau ce materiale se prezentau intr-o anume școala, ce filme, ce discuții se purtau etc. Din perspectiva pro-life ne gandeam ca toate acestea sunt periculoase pentru ca toți acești copii erau sexualizați efectiv prin aceste materiale. Poți chiar urmari un traseu, in felul acesta: daca ii expui pe copii de mici, din clasele primare, de la 5-6 ani, la imagini grafice cu conținut sexual, cand devin adolescenți, deja iși incep viața sexuala. In momentul in care adolescentele devin activ sexuale, multe vor ramanea insarcinate și multe vor face avorturi.

Astfel, am inființat „Safe at School” („In siguranța la școala”), avand doua scopuri: sa facem campanii impotriva educației sexuale explicite și sa consiliem și sa sprijinim in mod individual parinții care vin și ne cer aceste sfaturi. Astfel, am cercetat legea, am examinat toate aceste materiale și am consiliat parinți. Și se pare ca aceste doua scopuri au mers bine impreuna. Faptul de a fi in legatura cu parinții, care ne sunau din toata țara, a insemnat sa ințelegem in profunzime aceasta problema. Nu am fi aflat niciodata ce programe sunt in școala și in ce școli  se predau, daca parinții nu intrau in legatura cu noi. Majoritatea parinților au aflat despre „Safe at School” de pe Internet. In zilele noastre, oricine are o problema se duce și cauta prima data rezolvarea ei pe internet. Și de obicei gaseau un interviu sau diverse declarații ale noastre despre asta. Așa am inceput și am crescut de acolo. In general, situația alarmanta este in Anglia și Tara Galilor. In Scoția și Irlanda de Nord nu se intampla acest lucru, ei au sisteme de educație un pic diferite.

– Parlamentarul britanic Philip Davis a declarat recent ca educația sexuala nu ar mai trebui predata in nici o școala. Ce parere aveți despre asta?

– Așa este. M-am intalnit cu Philip Davis de cateva ori și el este foarte vocal pe aceasta tema. Educația sexuala de aici din Marea Britanie, de la 5 la 11 ani, la școala primara, nu este obligatorie. Nu trebuie predata. De asemenea, parinții au dreptul de a-și retrage copiii de la ore. Sunt de acord cu faptul ca materia n-ar trebui sa existe deloc in școli. Dar daca aș porni o campanie de genul: „Nici un fel de educație sexuala in școli!”, n-am ajunge nicaieri, pentru ca ea exista, e acolo acum. Nu am face nici un progres. Incerc sa incadrez dezbaterea in limitele urmatoare: da, școlile pot juca un rol, dar rolul lor este sa-i sprijine pe parinți sa faca acest lucru. Acest lucru este rezonabil și funcțional. Putem avea școli care sprijina parinții și școli care spun, nu, este treaba ta sa faci acest lucru ca parinte. Și oricand vorbesc cu mass-media – caci mass-media ar vrea sa ma considere inapoiata, pudibonda, represiva, cineva care vrea sa țina copiii in ignoranța etc. –, eu le spun: cred ca copiii au nevoie de educație sexuala, dar parinții sunt cei care trebuie sa le-o dea. Cred ca toți copiii trebuie sa știe despre aceste lucruri, dar problema mea este cine le spune, de unde afla toate acestea. Da, suntem de acord, dar parinții trebuie sa fie cei care o fac. Daca spun: „Dar nu toți parinții pot face asta”, eu le spun: „Scuze, eu cred ca e un mit, o amagire. Nu cred ca o mama, care-și iubește copilul, nu poate sta cateva minute cu fetița ei de 9-10 ani, ca sa o pregateasca, sa-i vorbeasca, de exemplu, despre ciclul menstrual”.

Guvernul promoveaza politici ce forțeaza tot mai multa educație sexuala explicita in școli

– Cine preda aceste ore, de obicei? Sunt profesori instruiți de Ministerul Educației? Urmaresc ei același program in toate școlile?

– Ministerul Educației, de obicei, ia o anumita distanța fața de școli pe aceasta problema și spun: școlile pot alege orice resurse doresc, ii lasam pe profesori sa decida, sa aleaga ceea ce e mai bun pentru copii. In teorie, avem o situație care ar parea normala: aceste ore nu sunt obligatorii la școala primara, doar o anumita parte este obligatorie in clasele de gimnaziu. Parinții pot alege sa-și retraga copilul de la aceste ore, exista foarte bune ghiduri pentru școli, care subliniaza rolul parinților etc. Școlile pot alege programe pe care doresc sa le predea, dar realitatea este destul de diferita. Realitatea este ca guvernul promoveaza politici care forțeaza tot mai multa și mai multa educație sexuala explicita in școli de la varste cat mai mici. Mulți profesori se inhama la predarea acestei materii. Exista profesori care ar obiecta la predarea unei asemenea materii, sunt sensibili la acest subiect și refuza sa-l predea. Dar exista o mulțime care nu sunt de aceasta parere deloc. Vedeți, meseria de profesor și, in general, sindicatele profesorilor sunt foarte de stanga in gandire și sunt la unison pana la cele mai inalte nivele cu agenda educației sexuale. Daca intr-o școala exista 150 de profesori, sa spunem, e nevoie doar de 3-4 profesori care susțin: da, asta ar trebui sa-i invațam pe copii și aștia o și fac. Foarte mulți profesori sunt de parere ca acest tip de educație sexuala este absolut vital, copiii trebuie sa invețe asta de la noi, altfel vor fi exploatați etc., etc.

De ce face acest lucru guvernul? Exista anumite directive explicite, dupa care se ghideaza cei din structurile guvernului?

– Motivul care sta la baza acestei promovari excesive a educației sexuale in școli – adica, mai multa educație sexuala, toți copiii au dreptul la o educație sexuala de calitate, varsta sa fie cat mai mica etc. – ar fi, in viziunea guvernanților, ca Marea Britanie are cea mai mare rata a sarcinii la adolescente in Europa. Acesta este modul prin care o putem scadea, spun ei. Tony Blair, fostul premier laburist, a lansat in 1999 „Strategia privind sarcina la adolescente”, cu scopul de a injumatați rata sarcinii la adolescente in 10 ani. Și a bagat milioane de lire sterline in aceasta strategie, care presupunea ca fiecare adolescent trebuie sa aiba acces la contracepție, trimiterile pentru avort trebuie sa creasca, clinici in școli etc. Toate aceste strategii, una dupa alta, au eșuat, insa guvernul nu s-a gandit niciodata sa scoata educația sexuala din școli și sa ajute parinții, pentru ca e treaba lor, sa faca asta.

Ce fac aceste clinici in școli?

– E vorba despre clinici care fac trimiteri, in regim de confidențialitate, pentru avort sau contracepție. In Anglia și Țara Galilor exista aceste clinici. O asistenta vine la școala de doua ori pe saptamana și elevii pot merge acolo pentru prezervative, pentru trimitere la avort etc. Sunt complet confidențiale. Nici profesorii de la școala nu știu ce li se spune acestor copii acolo, nici parinții. De obicei, unde gasești un numar mare de copii, toți intr-un singur loc, departe de familiile lor? La școala! Aceasta a fost parte a strategiei privind sarcina la adolescente. Diferite programe sunt puse in aplicare in toata țara, copiilor li se dau carți de vizita și ei pot merge sa-și ia pilula de-a doua zi gratuit de la farmacie.

De la programele guvernului Blair, la epidemia de boli cu transmitere sexuala de azi

Ce impact au avut asemenea activitați?

-O mulțime de  școli desfașoara aceste programe foarte agresive, la nivel gimnazial. Exista vorbitori care vin și le vorbesc, le impart prezervative. Totul cu scopul de a scadea sarcina la adolescente. Au trecut 10 ani și nu s-a intamplat nimic de acest fel. Aceasta intensificare a orelor de educație sexuala nu a avut absolut nici un impact. Sarcina la adolescente incepuse sa scada inca inainte de 1999, apoi a ramas la același nivel. Toți acești bani au fost aruncați pe fereastra, pentru ca sarcina la adolescente a ramas la fel. Dar ceea ce a crescut cu siguranța au fost bolile cu transmitere sexuala. E o epidemie a acestor boli in toata țara. Desigur, adolescenții pot merge sa faca diverse teste, dar boli precum chlamydia, de exemplu, nu au simptome. Și cei care au aceasta boala o raspandesc prin promiscuitatea relațiilor. Dupa aceea, ajunși la varsta la care doresc sa aiba copii, iși dau seama ca nu pot face copii. Deci, pentru aceasta strategie privind sarcina la adolescente s-au cheltuit milioane de lire sterline ca prin ea sa se impinga educația sexuala in școli. Și intotdeauna s-a menținut o taina, un secret, ca o… mantra, daca vreți, asupra faptului de ce anume trebuie sa avem educație sexuala in școli.

Ce se intampla la nivelul clasei politice, care ar trebui sa ia in calcul aceste realitați?

– Din punct de vedere politic, situația se complica, devine mai proasta. Deja am avut o incercare de a face educația sexuala obligatorie in școli de la 4-5 ani, cand copiii merg pentru prima data la școala. Ne-am opus viguros acestei incercari in 2009-2010. Și asta deoarece, in primul rand, este subminat complet dreptul parinților, le este negat dreptul asupra copiilor lor și asupra vieții copiilor lor. Și, in al doilea rand, nu exista nici o dovada ca ar exista vreun folos din predarea educației sexuale la copii incepand cu varste de 4-5 ani. Iar educația sexuala obligatorie inseamna tot mai multa educație sexuala explicita, desene, chiar desene pornografice. Deci, ne-am opus in 2009-2010 și am avut succes, avand in vedere ca legislația care ar fi facut educația obligatorie in școli nu era decat o clauza dintr-un alt proiect de lege, mult mai mare. Iar SPUC, impreuna cu „Safe at School” și alte organizații, s-au opus categoric. Asta s-a intamplat in mai 2010 și proiectul de lege nu a fost votat. Apoi au venit alegerile generale. Iar potrivit sistemului nostru parlamentar, un proiect de lege, care nu  a trecut prin parlament, poate trece in momentul cand avem alegeri generale. Ministrul Educației din opoziție alege ce proiecte pot ramane și ce proiecte pot fi date la coș. Așa a fost aruncat la coș acel proiect care ar fi facut educația sexuala obligatorie. Astfel, pana acum, nu am avut probleme. Dar vor aparea din nou avand in vedere ca avem alegeri generale in anul viitor și aproape toate partidele politice doresc educație sexuala obligatorie in școli. Astfel, marea batalie a reinceput ca sa stopam aceste incercari.

Exista școli care au renunțat la programele sexuale explicite, dupa ce 2-3 parinți au pus in discuție ce se preda la aceste ore

– Cum pot schimba lucrurile parinții și cum pot determina ei conducerea școlii sa renunțe la aceste cursuri de educație sexuala explicita?

– Aproape in orice școala din Marea Britanie se preda educația sexuala destul de explicit, cu desene. Parinții se simt foarte alienați, indepartați cumva de aceasta problema, de școala, de ce se intampla la aceste ore. Avem acum și aceasta amenințare a educației sexuale obligatorii in școli. Campania noastra a fost sa studiem programele din școli, ce anume li se preda copiilor. Exista o intreaga gama de astfel de programe, insa o parte din ele e folosita mai pe larg. Permanent mi se aduce la cunoștința de catre parinți ce se intampla cu adevarat in școli. Știu, de exemplu, ca școlile adesea nu dezvaluie parinților intregul conținut pe care il predau copiilor. Nu explica limpede parinților ca au dreptul sa-și retraga copiii de la aceste ore. Sau se opun foarte mult ca parinții sa-și retraga copiii de la aceste ore. Și vor incerca sa-i atenționeze pe acei parinți care-și retrag copiii de la aceste ore. De fapt parinții, dupa parerea lor, nu trebuie sa prezinte nici un motiv de ce doresc sa-și retraga copiii de la aceste ore. Deci școlile nu sunt deloc transparente referitor la ceea ce se preda pe acest subiect. Nu spun ca toate școlile intra in aceasta categorie, dar multe școli fac asta, dupa cum imi spun parinții care mi se adreseaza. Prin urmare, campania noastra se axeaza pe ajutorarea parinților in mod individual, in anumite școli, unde exista probleme. Adesea, doar 2-3 parinți intr-o școala pot schimba lucrurile. Doar prin simplul fapt de a pune intrebari directorului, profesorilor, diriginților, in cadrul comitetului de parinți, li se vor alatura și alți parinți. Am vazut școli care au renunțat la aceste programe de educație sexuala deoarece 2-3 parinți au pus in discuție ce se preda la aceste ore. De asemenea, ceea ce incurajez eu pe parinți sa faca este sa devina membri ai comitetelor de parinți. Este o obligație legala a organului de conducere al școlii sa renunțe sau nu la politica de predare a unui asemenea obiect ca educația sexuala.

Cum am ajuns sa se vorbeasca in presa despre o „educație sexuala controversata”

Ce sfaturi ne dați pentru noi, organizațiile provita din Romania, cum am putea sa ne facem auziți?

– O sa va dau o idee sau o sugestie in aceasta privința… Cand incepi o campanie, nu ai de unde sa știi ce va merge și ce nu, unde poți ajunge cu ea, ce mesaje „vor lua foc”, ce ține, ce nu ține etc. Ceea ce a pornit in mod real aceasta campanie a fost mesajul primit, la inceputul lui 2011, de la o mama din Nottinghamshire, o creștina evanghelica, care era in comitetul de conducere al școlii. Ea a luat legatura cu mine, fiind foarte suparata referitor la programul de educație sexuala ce trebuia predat in școala primara. E vorba de un program video, numit „Living and Growing”, produs de compania de televiziune Channel 4. BBC și Channel 4 realizeaza o serie intreaga de materiale educaționale pentru școli: istorie, literatura engleza, geografie, științe și, bineințeles, educație sexuala, iar școlile au o libertate totala sa aleaga materialele și carțile pe care le doresc.

Acest program, „Living & Growing”, a fost facut de Channel 4, acum 15 ani, de fapt, dar e considerat unul dintre „standardele de aur” ale educației sexuale din Marea Britanie. Mai multe școli il prefera deoarece a fost facut de o companie profesionista de televiziune, la standarde foarte inalte, stralucitor. Dar doamna respectiva a spus nu, acest program nu este adecvat copiilor. De ce trebuie sa-l introducem? Toți din echipa de conducere i s-au opus. Ea le-a spus ca ar trebui macar sa le arate parinților ce vor vedea copiii lor. Directorul școlii s-a opus, afirmand ca vor preda aceasta materie, nu este treaba parinților, vor merge in continuare cu ea.

In final, aceasta mama a demisionat. A luat legatura cu mine și m-a intrebat ce pot face.   Atunci i-am spus ca eu pot veni sa le arat parinților ce li se preda copiilor. Astfel, ea a organizat o conferința publica, intr-o seara, cu o sala plina de parinți. Eu practic le-am aratat parinților ceea ce școala nu voia sa le arate. I-am introdus in acest program, le-am aratat imagini de pe aceste DVD-uri ingrozitoare, filme și toate exercițiile pe care copiii trebuiau sa le faca in clasa. Și le-am explicat de ce acestea erau atat de periculoase pentru copii. In ziua urmatoare, in ziarele locale, puteai citi: „Scoateți aceasta pornografie din școala noastra!”, „Cruțați-ne copiii!” etc.

Astfel, a fost facuta o breșa și, dintr-o data, parinții și-au dat seama ce se intampla in școli. Apoi, pe tot parcursul anului 2011, parinții m-au invitat in foarte multe școli pentru prezentare, au urmat o mulțime de interviuri la radio. Dupa cum am spus, niciodata n-am planuit sa fac asta, dar niciodata nu știi ce direcție ia o campanie. La sfarșitul acelui an, ce obținusem noi era faptul ca am expus cat de periculos era acest program. O mulțime de interviuri la radio și in ziare. Am intors cursul dezbaterilor și deja nu se mai vorbea in mass media despre „educație sexuala de calitate inalta”. Se vorbea despre o educație sexuala „controversata”. Am avut atat de multa acoperire in mass-media și pentru ca au fost toate aceste adunari cu parinții. Un alt exemplu al nostru, se refera la o mama tanara din Northampton, la fel, foarte suparata pe acest tip de educație. I-a scris unui secretar de stat din Ministerul educației, spunandu-i ca solicita o audiența pentru a vorbi cu el despre asta. El i-a raspuns ca da, vrea sa se intalneasca cu ea sa vorbeasca despre aceasta chestiune. Ea s-a panicat atunci și mi-a scris mie: am o intalnire cu un secretar de stat, daca vrei sa vii cu mine.

Am mers impreuna, am avut un laptop cu mine și i-am spus acestei mame: scopul meu este sa-i aratam acestui ministru ce se intampla in școli cu adevarat, ceea ce vad mii de copii in clasa. Am ales un anume clip și i l-am aratat. Era un clip de vreo 5 minute și mi-a fost complet clar ca nu avea nici cea mai mica idee despre ceea ce se intampla. A ramas șocat… A spus ca va merge sa vorbeasca cu cei de la Channel 4, cu oamenii care au facut acel program. S-a intalnit cu ei și rezultatul a fost ca acest post TV și-a retras acel program din vanzare. Nu mai puteai sa-l cumperi. Multe școli il au, dar important este ca a fost scos din vanzare.

Vedeți, aparent a fost un lucru mic, dar care a dat alarma ca avem o problema. Channel 4 mai tarziu a reeditat programul, pe care l-au numit „alternativ”, presupus a fi mai puțin explicit. Dar, totuși, nici o parte a sa nu e adecvata sa fie prezentata copiilor. Toata aceasta munca a noastra a ridicat, de fapt, profilul, aratand unde ne aflam in dezbatere. Apoi, o mulțime de parinți au inceput sa se intrebe daca copiii lor foloseau acest program, „Living & Growing”. Cautand pe Internet aceasta denumire, apaream in fața cu un interviul pentru BBC despre acest program. Au existat și alte campanii pe care le-am dus, de exemplu, in momentul in care a aparut o mare presiune sa se ofere copiilor lecții de pornografie. Ei spuneau, pentru ca este atat de multa pornografie in jur, trebuie sa invațam copiii cum sa se descurce in aceste situații. Dar daca te uitai la acele lecții, de fapt, ele nu-i invațau pe copii nimic, ci promovau pornografia in clasa. Niciunde nu scria acolo nu va uitați niciodata la pornografie, punct. Era ceva de genul: „Haideți sa exploram pornografia. Sa vedem cum funcționeaza!”. Sau: ce credeți despre asta? Ce credeți despre cealalta? O abordare complet greșita.

Mitul fals ca parinții nu vor sa vorbeasca despre sexualitate cu copiii lor trebuie spulberat

– Se pare, totuși, ca noi, ca parinți, autoritațile, de asemenea, toți suntem mințiți de realizatorii acestor proiecte de educație sexuala. Cei care vor sa introduca educația sexuala obligatorie in școlile din Romania susțin una și fac alta.

– Exista la noi ceea ce eu numesc „mituri”. Mitul ca parinții nu vor și nici nu vor vorbi vreodata despre acest subiect cu copiii lor. Prin urmare, noi, profesorii, statul trebuie s-o facem. Și de fiecare data cand am vorbit cu jurnaliștii le-am spus: „Parinții sunt principalii educatori ai copiilor lor, in familie e cel mai bun loc pentru a discuta cu copiii chestiuni ce țin de sex. In special in ceea ce privește copiii mici. Este rolul parinților, ei sunt cei mai in masura sa o faca, deoarece iși cunosc copiii.” Apoi jurnaliștii spun: „Dar unor parinți nu le place sa faca asta. Nu pot sa o faca”. Raspunsul meu este: „Cred ca e vorba de un mit, aici. De atatea ori s-a repetat incat parinții au inceput sa creada ca nu sunt in stare sa poarte astfel de discuții. Asta pentru ca școala spune: nu, asta-i treaba noastra, noi trebuie s-o facem, noi suntem specialiștii. Raspunsul meu constant este ca parinții trebuie sa-și recaștige increderea caci ei sunt cei mai buni in a discuta acest subiect cu copiii lor. Dorim sa vedem un tip de educație sexuala concentrata pe parinți. Dorim sa vedem ca școlile sprijina parinții sa faca acest lucru, și nu fac treaba in locul parinților.

– Ce se intampla in ciclul gimnazial din școlile britanice?

– La școlile gimnaziale, elemente obligatorii, sa le spunem așa, ale educației sexuale se regasesc in curricula naționala, in cadrul orelor de biologie. Sunt subiecte pe tema reproducerii umane, unde copiilor li se poate dezvolta subiectul foarte mult. Dar, in plus la aceasta, mai exista o materie, numita „educația sexuala și relații”, care este, totuși, neobligatorie. Eu i-am retras pe copiii mei de la aceste ore, dar aveau biologia. Iar aceasta materie variaza enorm de la școala la școala. Foarte multe școli ii vor invața pe copii cum sa puna un prezervativ la aceste ore, contracepție ș.a. Exista mai multe ore despre FIV, de exemplu. Vorbind pe larg, acesta e felul cum funcționeaza educația sexuala in Marea Britanie: in școlile primare, la 4-5 ani, incep sa li se spuna sa-și numeasca parțile corpului, apoi organele sexuale, apoi despre relațiile sexuale, folosind clipuri mici despre contactul sexual, desene animate despre asta, DVD, etc. Dupa aceea, copiii sunt indemnați: „Haideți sa vorbim despre sex! E un subiect normal, despre care vorbim toata ziua”. Iar cand ajung la 11 ani, au toate detaliile despre sex. Aceste lucruri le distrug copiilor sistematic rezerva rol naturala de inocența, de copilarie.  In mod natural, copiii resping aceste discuții, aceste detalii despre sex și sexualitate, care nu fac parte din lumea lor, care practic, le distrug copilaria. Iar in ciclul gimnazial, copiii trebuie sa știe totul despre contracepție: unde se gasește și cum se folosește. Cei care o predau presupun ca toți elevii sunt activi sexuali de la varsta de 11 ani incolo.

Care este acum situația, in general, in Marea Britanie?

– In Anglia, aproape in toate școlile se va preda ceva din aceasta programa, incepand cu clasele primare, de la varsta de 4-5 ani, pana la 11-12 ani și apoi pana la 18 ani. Suntem intr-o etapa in care exista o linie de demarcație clara intre cele doua viziuni: pe de o parte, avem Ministerul Educației și, intr-o anume masura, Ministerul Sanatații, care impreuna genereaza politici guvernamentale in ceea ce privește tot mai multa educație sexuala pentru copii. Apoi vin grupurile de lobby, cum ar fi Forumul Educație Sexuala, dupa aceea avem – surprize-surprize! – agențiile de avorturi: Centrele Brook, Asociația de Planificare Familiala, Serviciul Britanic de Consiliere in Sarcina și tot lobby-ul gay. Toate aceste grupuri promoveaza educația sexuala obligatorie in școli. Membrii lor susțin ca parinții nu conteaza in aceasta ecuație. Daca te uiți in orice broșura sau material scos de aceste grupuri, nu vei gasi niciodata cuvantul „parinți”. Viziunea lor este ca avem nevoie de „experți” ca sa-i invețe pe copii. Pe partea cealalta, exista organizații ca cea a noastra, mai sunt multe alte organizații, care promoveaza castitatea și rolul parinților in educația copiilor. Noi spunem, nu, nu avem nevoie de educație sexuala și trebuie sa reinstituim parinții ca educatori principali ai copiilor lor. De partea noastra sunt studii, care apar unul dupa altul. Ultimele studii și cercetari arata clar: cu cat mai multa educație explicita le oferi copiilor și adolescenților, cu atat mai mult fetele vor ramane insarcinate. Exista studii foarte interesante. De exemplu, in 2003-2004, a existat un studiu finanțat de catre Ministerul Sanatații și realizat la cele mai inalte standarde academice,  fiind relatat și in The British Medical Journal, una dintre cele mai prestigioase reviste academice. Acest studiu a fost facut pe baza a doua cohorte de  adolescenți de 13-16 ani. Primul grup a fost lasat cu nivelul educației sexuale care se preda in școli. Iar celalalt grup a primit educație sexuala intensiva, de „inalta calitate” cum se spune, cu disponibilitate pentru orice tip de contracepție. La sfarșitul studiului, s-a constatat ca fetele din grupul care primisera educație sexuala intensa au avut o rata a sarcinii de trei ori mai mare, fața de tinerii care nu primisera acest tip agresiv de educație sexuala. Fetele care au ramas insarcinate, in timpul acestei cercetari, nu inseamna ca au dus sarcina la bun sfarșit, ci ca au conceput la o rata de 3 ori mai mare. Autorii studiului au ajuns la concluzia ca rezultatele erau atat de dezastruoase, incat acest tip de experiența nu ar trebui sa se repete vreodata.

Contracepția nu face decat sa puna gaz pe foc in aceasta problema

– Aceste fete au dorit sa ramana insarcinate?

– Nu știu daca au dorit acest lucru, erau oricum parte a unui experiment, ca sa se vada daca atunci cand dai unor copii cat mai multa educație sexuala, mai multa contracepție, raman tinerele fete insarcinate sau nu.  Cu alte cuvinte, constituiau aceste lecții agresive de educație sexuala „pilula magica” sau nu? Dar fetele ramaneau insarcinate. Și daca intrebați de ce ramaneau fetele insarcinate, aici deja este o alta discuție, care se refera la dezvoltarea neurologica a adolescenților.

Profesorul David Paton, economist specialist in economia industriala, de la Universitatea din Nottingham, a facut o mulțime de studii despre asumarea riscului in diferite situații sociale. El a facut, de asemenea, o cercetare privind sarcina la adolescente. A facut o evaluare referitoare la motivul pentru care daca le dai tinerelor mai multe contraceptive, ele raman insarcinate mai mult și mai ușor. Concluzia lui a fost ca daca le dai adolescentelor tot mai multe contraceptive, ele nu reduc rata sarcinilor.

Profesorul Paton spune ca cu cat le prezentam adolescenților mai mult metode care se presupun a fi de siguranța, cu atat mai mult aceștia iși asuma riscuri precum: eu nu folosesc contraceptive, dar folosim prezervativ. Daca el nu va folosi prezervativul, voi lua pilula de-a doua zi, iar daca și asta eșueaza, mai exista o șansa: avortul. De fiecare data cand eșueaza, ei spun, nu-i nimic, am altceva la indemana. Adolescenții folosesc de obicei foarte prost contracepția. Uita sa ia pilula zilnic și iși asuma foarte ușor riscuri. Iar asta face parte din comportamentul lor normal de adolescent. Ei gandesc astfel: nu mi se va intampla asta tocmai mie. Iar un adult de varsta mijlocie se va gandi: daca fac asta, s-ar putea sa suport anumite consecințe. Cand ai 13-14-15 ani, nu poți gandi ce va urma saptamana urmatoare. Saptamana urmatoare nu exista pentru ei. Credeți-ma, am cinci adolescenți acasa și știu cum e.

Au existat și alte studii cu rezultate la fel de devastatoare, care au aratat ca in zonele in care a existat o disponibilitate crescuta a pilulei de-a doua zi, sarcinile pur și simplu au crescut amețitor. Prin urmare, contracepția nu face decat sa puna gaz pe foc in aceasta problema. Este o situație foarte complicata: dovezile clare și de necontestat arata: daca oferi adolescenților acces la contraceptive și avort nu scazi rata sarcinilor la adolescente. Atunci de ce le dam atat de multa educație sexuala? De exemplu, in ciclu gimnazial de la noi exista o mulțime de ghiduri, de tipul „Cum sa nu ramai insarcinata”. Pentru mass-media, este simplu: adolescenți + contracepție = reducerea ratelor avortului. Dar aceasta combinație nu merge. Da, se știe ca din 2008, in Marea Britanie, rata sarcinii a inceput sa scada foarte puțin. Nu exista nici o dovada ca educația sexuala ar sta la baza acestei scaderi. Cel mai probabil, exista un grup de factori care concorda, iar cel mai important dintre ei este faptul ca tot mai mulți copii obțin tot mai multe calificari academice (au o durata de instruire mai lunga, au mai multe specializari etc.). Un alt factor este indus de imigrație, care are valori puternice la care ține.

– Care este motivul principal pentru care se dorește ca educația sexuala  sa devina obligatorie in școlile britanice?

– Pana acum, grupurile de lobby pentru contracepție și educație sexuala iși justificau acțiunile cu rata mare a sarcinii. Astazi, exista o carte a „siguranței” jucata de catre aceste grupuri, care este chiar mai pernicioasa. Ei susțin ca aceasta educație sexuala extensiva și mai explicita ca niciodata este necesara pentru „siguranța” copiilor. Peste tot se vorbește acum despre „siguranța” copilului: pentru a evita exploatarea copiilor, trebuie sa le dam educație sexuala. Aceasta pe fundalul a ceea ce s-a intamplat in țara noastra in ultimii ani. Probabil ați auzit de toate aceste scandaluri de abuzuri sexuale, toate celebritațile implicate, Jimmy Savile etc. Am auzit in ultima vreme, in fiecare saptamana despre cate un caz de abuz sexual, abuz asupra copiilor. Și asta e cartea care se joaca acum foarte mult, bazandu-se pe temerile parinților: trebuie sa le dam copiilor educație sexuala in școala, altfel pot deveni victima abuzurilor.  Au fost cateva cazuri de abuz sexual in nordul țarii, Rotherham și Rochdale, in care chiar guvernul a facut investigații. Cand au fost facute publice rapoartele, mulți oameni și-au pus intrebarea cum de s-a ajuns aici, avand in vedere ca fetele implicate veneau permanent la aceste clinici cu infecții sexuale, solicitand contracepție sau avort? Deci erau vazute permanent intr-o instituție. Aceste fete aveau varsta de 13-14 ani!

In loc ca acești consilieri sa-și puna problema ca aceste fete s-ar putea sa fi fost abuzate, avand in vedere varsta lor, ei spuneau: „A, e stilul lor de viața pe care și l-au ales. E treaba lor. Politica noastra este sa le dam ce ne cer”. Repet, erau fetițe de 13-14 ani! Ele au fost victimele unei culturi care considera ca relațiile sexuale reprezinta o parte normala a creșterii și dezvoltarii și este dreptul lor sa aiba la indemana contracepție și avort! Acesta este moto-ul lor, de fapt: fiecare copil are DREPTUL la contracepție, la confidențialitate, la a avea relații sexuale, de parca parinții lor nici n-ar exista. Sunt consecințe neintenționate ale acestui tip ingrozitor de educație sexuala. Este absolut tragic. Iar clinicile acestea, am spus intotdeauna, nu sunt clinici confidențiale, ci sunt clinici secrete, despre care parinții nu știu, școala nu știe.

Parinți, nu lasați educația sexuala a copiilor pe mana altora ca veți fi luați prin surprindere de pericole incalculabile!

– Ce sfaturi le-ați da parinților din Romania?

– Intotdeauna le spun parinților: nu lasați sa fiți luați prin surprindere de aceste lucruri. Sunteți la inceput și sa știți ca școala nu va veni niciodata la dvs ca sa va spuna ce preda copiilor. Dvs. trebuie sa intrebați. Nu putem sa ne ascundem cu capul in nisip și sa-l scoatem abia cand copilul are 11 ani. Parinții trebuie sa se intereseze: dorim sa știm ce anume le predați copiilor noștri, prin aceasta materie. Nu cunosc care este situația in Romania, dar parinții trebuie sa știe ca-și pot retrage copiii de la aceste ore și pot avea influența asupra școlii, ca pot avea alternative. Cheia tuturor lucrurilor in acest domeniu sunt parinții. Parinții sa se trezeasca și sa reacționeze.

Acest lucru deja a inceput la noi in țara. Și in special reacționeaza parinții musulmani. Dar intotdeauna voi recomanda ca parinții sa-și faca auzita vocea, prin forumuri ale parinților in școala, adunari publice. E dificil, pentru ca mulți parinți lucreaza, nu au timp și, in general, au mare incredere in școala. Iar școala, in mod tipic, le scrie parinților o scrisoare de acest fel: „Dragi parinți, in anul acesta ii vom invața pe copii aspecte ale pubertații”. Iar parinții spun, da, da, foarte bine. Apoi sunt devastați cand aud ce anume au auzit copiii lor la aceste ore. Iar copiii vin acasa și fie se joaca jocuri sexuale, cum au vazut in desenele animate din clasa, fie plang din senin, sunt suparați etc. Și probabil unii se simt inconfortabil sa le spuna parinților ce au auzit la școala. Sunt pericole incalculabile ale unei educații sexuale explicite.

Interviuri realizate © Asociatia Provita Media