„The Economist”: Referendumul pentru familie și copil din Slovacia este un eșec al educării societății civile

1029
0
DISTRIBUIȚI

O mostră de jurnalism absolut jalnic ne furnizează poster-slovak-referendum-2015altfel respectabila publicație britanică „The Economist”, care denigrează campania excepțională a ONG-urilor slovace pro-familie soldată cu un referendum constituțional.

În urma unei acțiuni cetățenești de succes, organizația „Alianța pentru Familie” a mobilizat mai mult de 400.000 de cetățeni pentru a susține declanșarea unui referendum. Slovacii sunt chemați la urne la 7 februarie pentru a răspunde la 3 întrebări: Sunteți de acord că doar legătura dintre un bărbat și o femeie poate fi numită căsătorie? Sunteți de acord că adopția de copii să nu fie permisă cuplurilor de același sex? Sunteți de acord că școlile să nu poată cere copiilor să paticipe la educație sexuală, dacă părinții nu sunt de acord?

Prima întrebare este redundantă, întrucât deja Parlamentul Slovaciei a modificat Constituția anul trecut pentru a exclude clar posibilitatea legiferării „căsătoriilor” de același sex. Însă, Aliancia za Rodinu, așa cum sună numele slovac al organizației precizate, insistă că scopul adevărat al referendumului este protejarea copilului, ale cărui drepturi sunt mai importante decât ale adulților.

Așa cum scrie „Economist”, nu prea există vreo îndoială că majoritatea zdrobitoare a celor care vor participa la referendum vor spune DA la toate întrebările. Însă problema decisivă rămâne dacă va fi întrunit cvorumul pentru validare, adică 50% din votanții de pe liste.

Interesant și impresionant de notat este că în timp ce participarea la vot la alegerile europarlamentare a fost de doar 16%, un singur ONG a reușit să facă mai mult de 10% din electorat să susțină agenda sa, non-electorală, cu resurse infinit mai reduse!

Așa cum am mai relatat în articolul Lobby-ul LGBT din Parlamentul European găsește democrația „dezgustătoare”, ideea că cetățenii unei țări oarecare – fie ea și din UE – ar veni la urne pentru a-și proteja valorile cele mai de preț este dincolo de putința de a înțelege a unor occidentali. Articolul din „Economist” nu ne spune ce-ar fi rău în votul din Slovacia, cu excepția faptului că în opinia lor conceptul de familie naturală ar trebui să fie privit ca ceva retrograd și depășit (un sofism deja „fumat”). Atenție însă: „Alianța pentru Familie” și cele circa 100 de ONG-uri care susțin referendumul sunt descrise ca „societatea ne-civilă” (un-civil society), întrucât valorile pe care le apără nu sunt de găsit pe agenda ONG-urilor internaționale („on the liberal agendas of international non-governmental organisations”). Evident: dacă nu e vorba de asociațiile lui Soros, nu este „societate civilă”, apropo de obrăznicia unor grupuscule din România de a se pretinde „reprezentanții societății civile”. Să le spună cineva jurnaliștilor britanici că pe o singură voce se cânta doar la Frontul Democrației și Unității Socialiste…

Așa cum articolul precizează chiar la început,

“billions of euros, dollars, pounds, kroner and other Western currencies have been spent over the past two decades trying to develop civil society in post-communist Central and Eastern Europe, much of it without success…”

Un lucru e cert: în ce privește Slovacia – dar și, ca să dăm un alt exemplu, Croația, care a adoptat măsuri asemănătoare tot prin referendum cetățenesc în 1 decembrie 2013, banii pompați de Soros&co s-au cam dus pe apa sâmbetei.

Concluzia articolului este o mostră de „wishful thinking” și dublu standard: „Economist” trage nădejde că slaba participare la vot va anula referendumul și că aceasta va demonstra că „forța dominantă în politica contemporană este apatia electoratului”:

“In the end, a referendum defeated by low turnout might prove the ultimate sign that the country is a mature 21st-century democracy. Not only would it show that Slovakia has civil-society groups capable of getting their issues on the national agenda, it would also show that, just as in most advanced countries, the dominant force in contemporary politics is voter apathy.”

Pentru o reprezentantă de marcă a unei prese occidentale care lamentează, de ani buni, prezența tot mai scăzută la urne la alegerile pentru Parlamentul European, revista „Economist” pare a avea un înțeles inedit asupra noțiunii de democrație…

Recomandăm cărțile editurii „Anacronic”

LASĂ UN RĂSPUNS

Please enter your comment!
Please enter your name here