Vasile Astărăstoae

Este posibil ca omul – fiecare om – să trăiască veșnic? Confruntați, timp de milenii, cu realitatea unei vieți scurte, oamenii au visat mereu să trăiască mai mult, uneori, ducând la extrem această aspirație, spre dorința de a trăi...

În istoria Europei Centrale și de Sud-Est, medicii au jucat adesea un rol ce a depășit limitele profesiei medicale: ei au fost nu doar vindecători, ci și diplomați, consilieri și chiar cancelari. Într-o regiune aflată la intersecția unor mari puteri, acești intelectuali,...

III. Transilvania Teritoriul transilvănean, situat la intersecția marilor drumuri comerciale și al rețelelor culturale europene, a fost un spațiu de sinteză, unde influențele occidentale și central-europene au modelat și practica medicală. Acad. Ion Aurel Pop afirma „Transilvania medievală și premodernă a fost...

II. Țara Românească (Muntenia) Curțile domnești din Țara Românească au constituit una dintre principalele centre de atracție pentru medicii străini. Domnii, confruntați cu epidemii, boli cronice și nevoia de legitimitate au adus medici din exterior. Nicolae Iorga observa, în studiul...

I. Moldova Am rămas uimit de interesul manifestat față de nota anterioară (Babe vindecătoare, moașe și vraci în satul medieval românesc) ceea ce m-a încurajat să postez și alte note legate de istoria medicinei în România. De la început o precizare....

„Istoria medicinei noastre nu se poate înțelege fără tradiția satului, unde vracii și babele au fost primii păstrători ai științei de a vindeca.” – Pompei Samarian (1879 – 1942) În secolele XIII–XVI, în Țările Române, unde comunitatea satului reprezenta nucleul...

Unul dintre conflictele etice ale medicinei secolului XXI este cel legat de screening-ul ante- și neonatal. Screening-ul ante- și neonatal constă în testări efectuate în timpul sarcinii cu scopul de a depista embrioni sau feți al căror genotip este...

„Războiul nu creează nicio situație absolut nouă; pur și simplu agravează situația umană permanentă astfel încât să nu o mai putem ignora. Viața umană a fost întotdeauna trăită pe marginea unei prăpastii… Ne înșelăm când comparăm războiul cu „viața...

Abuzurile în cercetarea pe subiecți umani nu a luat sfârșit, din nefericire, după cel de-al Doilea Război Mondial, în ciuda faptului că au fost emise reglementări internaționale și naționale în acest domeniu. Abuzurile s-au comis cu precădere asupra populațiilor vulnerabile:...

Politicile publice de sănătate nu încurajează un proces deliberativ și în consecință nu promovează responsabilitatea. Ele au toate șansele să fie represive și normative fără a produce în fapt efectele scontate la nivel social și riscă să se focuseze...