Vasile Astărăstoae

O lungă perioadă de timp, cetățenilor li s-a indus idea că știința și tehnologia (implicit cercetătorii) sunt slujitori ai societății, scopul lor fiind de a îmbunătăți calitatea vieții oamenilor. Această afirmație a fost zdruncinată de dezvăluirile privind abuzurile din cercetarea bio-medicală, de numeroasele cazuri de comportament ne-etic al cercetătorilor, de finanțare netransparentă a cercetărilor de...

Pentru cinefili, seria „Jurassic Park” face parte din genul Science fiction, adică o ficțiune speculativă, bazată pe concepte imaginative și futuriste, cum ar fi știința și tehnologia avansată. Editarea genomului face însă ca aceste concepte să devină reale. E adevărat că, deocamdată, nu...

Ingineria genetică a oferit capacitatea de a transforma organisme prin manipularea directă a genomului într-o gamă largă de aplicații. În ultimii ani, au apărut noi instrumente pentru editarea genomului, cu o precizie mult mai mare decât formele anterioare de inginerie genetică și...

Pe 21 iunie 2022 se împlinesc patru ani de când a plecat dintre noi și ne-a lasat pe toți mult mai săraci, un om generos și un savant de referință – Herman Tristam Enghelhardt Jr. (1941-2018). Pe Tristam Engelhardt l-am cunoscut personal printr-o...

Într-un sens, toate revistele sunt cumpărate de industria farmaceutică. Prin urmare, nu este surprinzător că și revistele medicale să fie puternic influențate de industrie. Dar îngrijirea sănătății, medicii, jurnale și industria farmaceutică ar beneficia cu toții, daca relațiile ar...

Bioetica intră din plin în domeniul științei, diversificându-se, în funcție de valorile celor care o dezvoltă, în două curente majore: bioetica seculară reprezentată de noțiunea de calitate a vieții ca valoare a existenței umane, și bioetica creștină centrată pe...

Criza bioeticii seculare constă în eșecul rațiunii de a oferi un înlocuitor pentru Dumnezeu. Se dovedește că nu există o raționalitate morală canonică seculară sau o explicație a raționalului care să-l înlocuiască pe Dumnezeu. Am arătat, într-o notă anterioară, contextul...

Până în secolul al XVIII-lea, întreaga istorie a civilizației europene s-a desfășurat sub semnul credinței creștine. Odată cu apariția Iluminismului, are loc o schimbare semnificativă, ale cărei urmări le simțim și în prezent. La sfârșitul secolului al XIX-lea, filozoful Friedrich Nietzsche (1844-1900), în Die fröhliche Wissenschaft, a făcut un...

Răspunsul global la pandemia de COVID-19 a mobilizat un nivel fără precedent de resurse pentru cercetare și combaterea răspândirii virusului. Cu toate acestea, succesul a fost limitat, iar masurile medicale și nemedicale au distrus viața economică și socială. De aceea, astăzi,...

În fața asaltului scienticismului, astăzi, mai mult ca niciodată credința creștină și etica trebuie să-și găsească loc în lumea medicinei actuale. Să ne aplecăm și asupra credinței pentru a umaniza știința. Lumea medicinei este direct legată de realități pe care, adesea, nu le înțelege și o depășesc,...