Curtea Europeană de Justiție de la Luxembrug a decis pe 26 septembrie că o irlandeză al cărei copil s-a născut prin surogație (cu ajutorul unei mame purtătoare) nu are dreptul la concediu de maternitate, informează IrishTimes.com.
Curtea a respins pretențiile femeii, cunoscută ca d-na Z, care se considera discriminată pe criteriu de sex și dizabilitate.
Cu toate acestea, o opinie juridică într-un alt caz, al unei femei britanice, a apreciat că femeia beneficiară a unui contract de surogație are dreptul la concediu de maternitate sub legislația UE, dacă ia copilul în îngrijirea sa imediat după naștere, dacă surogația este permisă legal în statul de reședință și dacă sunt satisfăcute condițiile prevăzute de legislația națională.
În decizia din 26 septembrie, Curtea a făcut distincția între cazul doamnei Z și cazul femeii britanice, întrucât aceasta din urmă cade sub incidența legislației unionale care protejează femeia gravidă care muncește.
În aprilie 2010, o mamă surogat din California a dat naștere unui copilul pentru cuplul „doamna Z” și soțul acesteia. „Doamna Z” nu putea suporta o sarcină, întrucât nu mai avea uter.
În timpul sarcinii surogate, doamna Z a solicitat concediu de maternitate, care i-a fost însă refuzat. Ea s-a adresat unui Tribunal pentru Egalitate din Irlanda, argumentând că a fost discriminată pe criterii de sex, statut familial și dizabilitate.
Instanța a deferit cazul Curții Europene de Justiție, solicitând acesteia să stabilească dacă refuzul constituie o încălcare a legislației antidiscriminare a Uniunii Europene.
Hotărârea CEJ este definitivă și se aplică întregului spațiu al Uniunii Europene.
Despre problemele etice ale surogației puteți citi aici.
