Dr. Hugo Tristram (Herman) Engelhardt Jr., unul dintre intelectualii fondatori din domeniile bioeticii și filozofiei medicinei, a cărui lucrare seminală continuă să contureze dezbateri în domenii precum politica de sănătate și practica medicală, a trecut la Domnul joi, 21 iunie 2018 în Houston, Texas.
El a murit din cauza unor complicații cauzate de cancer. Avea 77 de ani. Chipul blând și ascultător al Cuvioasei Parascheva, zugrăvit pe icoana ce o primise în dar cu mulți ani în urma de la Părinții Catedralei Mitropolitane din Iași, l-a însoțit îndeaproape pe drumul care separă lumea trecătoare de cea veșnică, a lui Dumnezeu.
Contribuția academică internaționala a proseforului Englehardt cu privire la rolul rațiunii și al credinței în Dumnezeu în viața omului nu poate fi trecută cu vederea și va continua să influențeze pe cei care studiază bioetica sau sunt implicați ca factori de decizie în formularea normelor privind politicile sănătății.
Pe parcursul carierei sale, profesorul Engelhardt a contestat ipotezele morale și politicile liberale seculare ale societatii occidentale, care, a susținut el, nu pot fi asigurate doar prin rațiune și, adesea, provoacă mai mult rău decât beneficiu. Prima sa carte Bioetica și umanismul secular (1991) împreună cu prima și a doua ediție a lucrării Fundamentele Bioeticii (1986, 1996) au examinat de ce argumentele raționale solide nu pot oferi fundamentele necesare pentru a justifica o moralitate seculară sau bioetică, cu atât mai puțin pentru a asigura o teorie politică potrivită pentru a ghida politica de sănătate.
Există întotdeauna numeroase perspective etice concurente în ceea ce privește rațiunea politică sau raționalitatea morală, fiecare având setul propriu de intuiții morale și construcții teoretice menite să asigure o înțelegere particulară a proiectului moral. El a observat adesea că, din cauza intuițiilor morale concurente, oamenii raționali și informați clasifică în mod diferit semnificația libertății, egalității, securității și a prosperității. Țn felul acesta astfel de variații dau naștere la diferite tipuri de moralitate. Având în vedere realitatea pluralismului moral profund și incapacitatea rațiunii de a soluționa singură, autoritatea morală seculară trebuie să fie creată prin și limitată la acordurile reale ale persoanelor reale.
Cu alte cuvinte, fundamentele bioeticii seculare și politica de sănătate publică sunt foarte libertariene.
Engelhardt nu a celebrat valoarea libertății personale și nici nu a făcut vreo presupunere particulară cu privire la drepturile persoanelor. În schimb, libertarianismul său era poziția morală și politică implicită.
Există, la prima vedere, o lipsă a autorității morale de a se interfera în alegerile persoanelor care acționează liber și consimt acțiunile altora, chiar dacă unii ar condamna acțiunile lor ca fiind imprudente, greșite sau păcătoase. De asemenea, nu există suficientă autoritate politică morală pentru a forța pe unii în beneficiul altora prin drepturi de bunăstare finanțate de contribuabili.
Englehardt este foare cunoscut pentru acest tip ferm de libertarianism.
Mulți, sau probabil cei mai mulți dintre cititorii săi nu au luat în serios avertismentele lui Engelhardt din lucrarea Fundamentele Bioeticii, cum că moralitatea seculară permite multe activități despre care se știa că sunt profund păcătoase (de exemplu, avortul la cerere, cercetarea celulelor stem a embrionilor umani, eutanasia și așa mai departe), dar și imprudente (de exemplu, apelarea la chiropractician pentru un tratament de inimă).
Provocarea este că pur și simplu nu există autoritate morală seculară pentru a interzice în mod justificat acțiunile liber alese în rândul persoanelor adulte, cu consimțământ.
În anul 2000, Engelhardt a completat această imagine anterioară cu publicarea lucrarii Fundamentele Bioeticii Crestine. El a facut o expunere profundă a bioeticii creștine ortodoxe, expunere bazată pe poruncile lui Dumnezeu, așa cum a fost experimentată de Biserica Creștină Ortodoxă în răsărit. Aceasta nu este o bioetică pe care toți o vor susține printr-o raționalitate comună; nici nu este o bioetică care poate fi prinsă în mod adecvat în ceea ce privește conturile universale ale drepturilor omului; nici nu poate fi cunoscută prin argumentele raționale ale filozofilor. Aceasta este o bioetică pusă într-un cadru spiritual, una cu angajamentele, credințele și practicile părinților Bisericii creștine primare.
Este o bioetică așezată în interiorul creștinismului ortodox tradițional al primului mileniu. Ea este atotcuprinzătoare, concentrată pe transcendent, adesea mistică și implicată în lupta noastră de a cunoaște pe Dumnezeu și de a găsi mântuirea prin El. Lucrarea Fundamentele Bioeticii Creștine a invitat pe cititorii să se alăture lui Engelhardt în această călătorie mistică, noetică.
Cei ce vizitau orașul Houston îl găseau adesea pe Engelhardt la Biserica Ortodoxă Antiohiană Sf. Gheorghe. El a slujit Biserica și în calitate de citeț, mereu dispus să detalieze istoria creștinismului ortodox și să explice tuturor celor care-l ascultau de ce ar trebui să se pocăiască și să devină creștini ortodocși. Deasemeni, atunci cand călătorea avea grijă ca înainte de a pleca să se intereseze de existența unei Biserici Ortodoxe în acea parte a lumii, pentru a participa la slujbe. Astfel el cunoștea foarte multe comunități creștin ortodoxe pe care le sprijinea prin generozitatea sa exemplara.
În ultima sa cartea, După Dumnezeu: Moralitate și bioetică într-o eră seculară, scrisă pe parcursul tratamentului de cancer și publicată în 2017, Engelhardt a muncit pentru a articula implicațiile morale și epistemice ale vieții într-o cultură care a ajuns să-L respingă pe Dumnezeu. El a argumentat că fără a se face referire la Dumnezeu pentru a garanta că cel virtuos este răsplătit și că viciosul suferă, nu există niciun motiv să credem că raționalitatea pretinde ca cineva să fie moral, cu atât mai puțin de ce ar trebui folosită prudența atunci cand acționăm moral.
Lucrarea După Dumnezeu se încheie cu speranță că
„Numai Dumnezeu cunoaște viitorul. Filozofii nu sunt profeți. … Prezentul este plin de evenimente neprevăzute. Există din nou Biserici Ortodoxe în Roma. Persoane convertite la ortodoxie se zăresc din nou în pronaos. Icoane plâng. În întreaga lume, literatura de reflecție moral creștină tradițională și bioetica creștină se dezvoltă cu contribuția semnificativă a creștinilor ortodocși. Într-o cultură după Dumnezeu, mulți știu că Dumnezeu trăiește, și printre ei sunt și filosofii”.
Texan de multe generații, Engelhard a fost un cercetător de renume internațional în domeniile istoriei filosofiei, istoriei și filosofiei medicinei și a bioeticii. A studiat filozofia la Universitatea din Texas, Austin (1969) și medicina la Universitatea Tulane, în New Orleans, Louisiana (1972).
Între 1969-1970, a fost membru al Universității din Bonn, Germania în calitate de bursier Fulbright; în 1988-1989 a fost membru al Institutului pentru Studii Avansate din Berlinul de Vest (Germania); în toamna anului 1997, a fost invitat la Internationale Akademie für Philosophie im Fürstentum Liechtenstein, iar în primăvara anului 1998 a fost invitat la Liberty Fund din Indianapolis, Indiana.
La momentul decesului era profesor la Departamentul de Filozofie al Universității Rice din Houston, Texas și profesor emerit la departamentele de medicină și medicină comunitară de la Colegiul de Medicină Baylor.
Profesorul Engelhardt și-a început cariera academică în 1972 la Universitatea din Texas, in Galveston, în cadrul Departamentului de Istorie a Medicinii. Odată cu înființarea Institutului de Științe Umaniste Medicale, el a fost desemnat să lucreze în bioetică. A fost editor asociat la prima ediție a Enciclopediei de Bioetică. În 1977, a fost numit profesor de filozofie de medicină Rosemary Kennedy de la Universitatea Georgetown, cu funcții în cadrul Departamentului de Filosofie și al Facultății de Medicină. El a fost, de asemenea, cercetător senior la Institutul Kennedy din cadrul Universității Georgetown, lucrând în cadrul Centrului de Bioetică.
În 1975, Engelhardt a fondat împreună cu Stuart Spicker seria de cărți de filosofie și medicină (cu circa 129 de volume publicate în prezent) și, în 1976, a cofondat The Journal of Medicine and Philosophy împreuna cu Edmund Pellegrino (această serie continuă). Împreună, aceste proiecte au creat un accent internațional științific în domeniile filozofiei medicinei și bioeticii. În 1982, profesorul Engelhardt s-a întors în Texas, unde a fost numit profesor la Departamentul de Medicină, Colegiul de Medicină Baylor și profesor la Departamentul de Filosofie al Universității Rice. De asemenea, a lucrat la Centrul pentru etică medicală și politică în domeniul sănătății. În 1992, a fondat seria de cărți „Studii filosofice în cultura contemporană”. În 1995, după convertirea sa la ortodoxie, a fondat revista Christian Bioethics: Non-Ecumenical Studies in Medical Morality (seria aceasta continuă).
Este autorul a cinci cărți monografice: Bioetica și umanismul secular: Căutarea unei moralități comune (SCM Press și Trinity Press International, 1991); Fundamentele bioeticii (Oxford University Press, 1986 și 1996); Fundamentele bioeticii creștine (Swetz & Zeitlinger, 2000); și După Dumnezeu: moralitate și bioetică într-o epocă seculară (Seminarului Sf. Vladimir, 2017).
Opera sa a fost tradusă în numeroase limbi, inclusiv chineză, germană, portugheză, italiană, spaniolă, greacă, română, franceză și japoneză.
Registrul impresionant și profunzimea activității sale în filosofie, medicină, bioetică și teologie ilustrează aprecierea lui profundă că o lucrare analitică atentă și critică este esențială pentru timpurile noastre.
Engelhardt a avut un efect de lungă durată asupra studenților săi. De-a lungul aniilor, Engelhardt a dezvoltat o clasă tot mai mare de studenți loiali care să lucreze împreună la editarea cele două reviste academice internaționale și celor două serii de cărți majore; a predat cursuri de filozofie, politică de sănătate și bioetică; și-a scris singur cărțile și articole științifice; a predat cursuri în întreaga lume; a organizat conferințe naționale și internaționale și multe altele. Engelhardt a lucrat neobosit pentru a-și ajuta studenții. Mulți dintre ei sunt astăzi profesori titulari în Statele Unite, Hong Kong și în alte părți ale lumii. El a insistat asupra excelenței, nu a acceptat niciodată scuze. I-a învățat că somnul și lenea interferează cu lucrarea cărturărească.
Mulți dintre studenții lui au îmbrățișat ortodoxia și vor duce pe mai departe moștenirea profesorului lor marturisitor.
Profesorul Engelhardt a lasat in urma sa pe sotia lui, cele trei fete si 13 nepoti dintre care sapte sunt jumatate romani.
Slujba de înmormâantare va avea loc luni 25 iunie la Biserica Antiochiană Sfântul Gheorghe din Houston, urmând ca trupul lui sa fie îngropat la Manastirea Sfinții Arhangheli din Kendalia, Texas.
Veșnica lui pomenire!
