Ar trebui o moașă să aleagă între libertatea de conștiință și carieră? Pe 12 aprilie, Curtea de Apel pentru litigii de muncă din Suedia, refuzând să protejeze libertatea de conștiință, a decis că moașele trebuie să facă o astfel de alegere. Decizia contrazice legislația internațională care protejează obiecția de conștiință. Apelanta, Ellinor Grimmark, va hotărî acum dacă își va duce cauza la Curtea Europeană a Drepturilor Omului.
Un preț mare de plătit pentru o conștiință curată
Mai multe clinici din districtul Jönköping au refuzat să o angajeze d-na Grimmark din cauza refuzului acesteia de a asista avorturi, după ce ea fusese deja concediată din această cauză, în lumina convingerilor sale cu privire la demnitatea vieții umane. Instanța de fond a decis, în noiembrie 2015, că drepturile d-nei Grimmark nu au fost încălcate și a condamnat-o la plata unor cheltuieli de judecată ridicându-se la 100.000 de euro.
Suedia este una din foarte puținele țări ale Consiliului Europei care refuză să recunoască dreptul la obiecția de conștiință în domeniul sanitar.
Citește și: Polonia: Curtea Constituțională decide în favoarea medicilor care refuză să facă avorturi
Grimmark a fost asistată de Scandinavian Lawyers for Human Rights – Avocați Scandinavi pentru Drepturile Omului. Organizația juridică ADF International a intervenit în cauză, subliniind protecția pe care dreptul internațional o acordă personalului medical care ridică obiecții de conștiință.
„Curtea a eșuat în protejarea dreptului fundamental al lui Ellinor Grimmark la libertatea de conștiință, în ciuda protecției asigurate acestuia în dreptul internațional. Unii au încercat să prezinte acest caz ca pe unul care opune un drept altuia. Totuși, singura persoană ale cărei drepturi au fost violate este Ellinor Grimmark,”
a declarat Robert Clarke, Director pentru advocacy al organizației juridice ADF International.
Citește și: Obiecția de conștiință a instituțiilor de sănătate: între moralitatea colectivă și moralitatea personală
Dacă d-na Grimmark va accepta deferirea cauzei sale către Curtea Europeană a Drepturilor Omului, ne vom afla în fața unui „litigiu strategic” cu un impact major asupra tuturor profesioniștilor medicali din cele 47 de țări ale Consiliului Europei.
