Unul din subiectele cele mai delicate pe care va trebui să le gestioneze noua Comisie Europeană în materie de drepturi civile este soarta directivei europene asupra „egalității de tratament”. Conform acesteia, ar fi interzisă discriminarea în orice domeniu, pe criterii diverse, care includ „orientarea seuxală”. Aceasta ar trece dincolo de actuala legislație europeană privind nediscriminarea, întrucât ar fi extinsă la toate ariile vieții, inclusiv viața privată.
Este vorba despre Proposal for a Council Directive on implementing the principle of equal treatment between persons irrespective of religion or belief, disability, age or sexual orientation (Propunere pentru o Directivă asupra implementării tratamentului egal între persoane fără deosebire de credință, dizabilitate, vârstă sau orientare sexuală – COM(2008) 426 final, 2008).
Directiva favorizează standarde subiective pentru a determina dacă un tratament este „mai puțin favorabil” și „inegal”, în loc să stabilească un criteriu obiectiv asupra intenției celui care aplică tratamentul. Este aceeași eroare prin care se consideră că orice fel de inegalitate este în mod neechivoc discriminatorie. Eroarea, evident intenționată, este utilizată de lobby-ul homosexual pentru a solicita dreptul la „căsătorie între persoane de același sex” (drept care nu există) și de cel feminist care urmărește până la absurd să suprime orice diferențe dintre bărbați și femei, chiar cele naturale.
Mai mult, textul directivei răstoarnă datoria probării faptei și o pune în sarcina celui acuzat: acesta este considerat vinovat până la proba contrarie, violând astfel prezumția de nevinovăție. O astfel de procedură se aplică deja în unele țări pentru instrumentalizarea cazurilor de discriminare. Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării din România, spre exemplu, procedează în acest fel absurd.
Directiva ar pune în pericol serios aspecte fundamentale ale libertății cetățenilor europeni și în special libertatea religioasă, a contractelor comerciale și civile și libertatea de a trăi conform cu propriile opțiuni morale. Toate sunt în pericol de a fi „suspendate” de nou dezvoltatul concept al unei utopice „egalități” depline. Pericolul major care se va naște din eventuala adoptare a acestei Directive ar fi acela că guvernele ar controla comportamentul social al cetățenilor.
Din punctul de vedere al oponenților ei, Directiva nu va fi „scutul” intenționat contra discriminării ci mai degrabă o „sabie” care poate fi mânuită contra oricărei persoane pentru reducerea libertății acesteia.
Acesta este și motivul pentru care, de ani buni, proiectul este blocat la Comisia Europeană, principalul legiuitor unional. Adoptarea este posibilă doar prin consensul tuturor celor 28 de state membre. Odată obținut acesta, toate statele UE ar fi obligate să o aplice, indiferent de legislația națională.
Președintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, a dat semnale favorabile continuării proiectului în perioada campaniei electorale.
Unul din partizanii cei mai înfocați ai Directivei este intergrupul LGBT din Parlamentul European. Deși nu PE va decide soarta proiectului de directivă, membrii acestuia fac lobby activ pentru adoptarea ei. În fapt, intergrupul este, în general, un instrument politic extrem de puternic pentru impunerea agendei ideologice LGBT. (Este și motivul principal pentru care nu putem lua în considerare semnalele de apropiere de credință și „convertire” ale Monicăi Macovei, membră, cel puțin până acum, a intergrupului și despre care unii afirmă cu larghețe că „s-a schimbat” față de vremea când era cea mai vocală și mai deschisă susținătoare a minorităților sexuale” – vezi aici. Aviz serios celor care intenționează să adere la viitoarea construcție politică anunțată de fosta candidată „de Dreapta” la prezidențiale.)
Ne este greu să explicăm persoanelor nefamiliarizate cu limbajul de lemn al infernalei birocrații europoide dimensiunea pericolului la adresa libertății religioase și de conștiință, dar vă putem da câteva exemple concrete prin care să puteți evalua imensul risc pus de Directiva Tratamentului Egal:
- În Spania, astfel de legi au fost implementate regional. Organizația „Profesionales por la Ética” a analizat situația și a elaborat un raport de tip întrebare-răspuns.
- Un cuplu de homosexuali vrea să oblige Biserica Anglicană să-i „cunune”
- Irlanda de Nord: Susții „mariajul” gay sau îți ruinăm afacerea
Vom reveni curând pe această temă. Până atunci, o aducere aminte a unui avertisment dintr-un material recent:
Lobby-ul homosexual are mereu pregătită câte o minciună. Este arma sa principală, alături de intimidare. De la bun început, lobby-iștii au spus apă și-au băut vin: când au cerut dezincriminarea homosexualității, au dat asigurări că nu vor merge niciodată mai departe. Când au inventat parteneriatul civil, au fost foarte indignați la adresa celor care avertizau că vor cere „dreptul la căsătorie”. Când au cerut să se poată „căsători”, au respins ideea că vor dori filiație. Când au primit-o și pe aceasta, i-au ridiculizat pe cei îngrijorați că homosexualii vor solicita reprimarea discursului religios și cununia la biserică.
Ei bine, iată că și ultima redută se clatină. Unde? Pentru început, în Anglia, țara aleasă pentru experimentele sociale cele mai drastice. Aici există deja legi care permit căsătoria, adopția, reproducerea asistată pentru homosexuali și împiedică criticarea homosexualității, iar acum, un cuplu de homosexuali bogați anunță că vor să oblige Biserica Angliei să oficieze „cununii homosexuale”. De ce? Pentru că așa vor ei – și, adăugăm noi, pentru că li s-a permis.
Societatea occidentală se afundă tot mai mult în degradare și decrepitudine. Aceasta este plata pentru îndepărtarea ei de Dumnezeu și pentru zeificarea rațiunii omenești.
Iar cine își face iluzii că la noi în România nu se poate întâmpla niciodată așa ceva, este naiv. Asaltul homosexual este coordonat în întreaga lume, „calapodul” este același, metodele, la fel: minciună, șantaj și intimidare. Fără un răspuns adecvat, fără pocăință în primul rând – pocăință autentică și plângere pentru păcatele grele ale acestui neam, mai ales pentru cele peste 20 de milioane de avorturi – la fel vom sfârși și noi, ca necuvântătoarele fără minte și fără discernământ, căutând doar satisfacerea instinctelor primare, spre scârba înaintașilor care ne privesc din ceruri.
