Polonia: Curtea constituțională, în conflict cu guvernul pe tema recunoașterii „căsătoriilor” între persoane de același sex încheiate în străinătate
Tribunalul Constituțional (echivalentul CCR) de la Varșovia a stabilit că un regulament recent care permite înregistrarea pe teritoriul Poloniei a certificatelor de „căsătorie” între persoane de același sex încheiate în străinătate este parțial neconstituțional, apreciind că acesta depășește ajustări administrative și intră în conflict cu definiția constituțională a căsătoriei.
Regulamentul, introdus de Ministerul Afacerilor Digitale în urma unei hotărâri a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), urma să intre în vigoare la 23 august.
Guvernul liberal Tusk însă, sub pretextul că instanța constituțională ar fi constituită în mod nelegal, a declarat că nu va pune în aplicare această hotărâre, deși deciziile tribunalului sunt general obligatorii.
Dreptul polonez nu permite cuplurilor de același sex să se căsătorească sau să încheie uniuni civile, iar un proiect de lege care ar fi acordat drepturi limitate cuplurilor necăsătorite a fost recent respins prin veto de președintele Karol Nawrocki sprijinit de opoziția conservatorare.
Totuși, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a statuat că Polonia are obligația de a recunoaște și transcrie în registrele de stare civilă „căsătoriile” între persoane de același sex încheiate în alte state membre ale UE. Consecutiv, guvernul de la Varșovia, prin Ministerul Afacerilor Digitale, a modificat formularele de stare civilă. În locul câmpurilor separate pentru „bărbat” și „femeie”, noile modele utilizează mențiunea „bărbat/femeie”, permițând oficiilor de stare civilă să înregistreze atât căsătoriile dintre persoane de sexe opuse, cât și pe cele dintre persoane de același sex.
Deputații din partidul național-conservator de opoziție Lege și Justiție (PiS) au contestat însă constituționalitatea regulamentului, argumentând că ministrul și-a depășit atribuțiile, deoarece modificările nu sunt doar de natură tehnică, ci afectează definiția juridică a căsătoriei.
Tribunalul Constituțional, considerat pe scară largă ca fiind sub influența PiS, a admis contestația. Instanța a apreciat că noile formulare permit recunoașterea drept căsătorii a unor relații care nu corespund definiției constituționale a căsătoriei ca uniune dintre un bărbat și o femeie.
Tribunalul a mai subliniat că regulamentele pot doar să pună în aplicare legile existente și nu pot modifica actele normative rezervate Parlamentului (Constituția și legile).
La scurt timp după pronunțarea hotărârii, membri ai guvernului au declarat că nu vor respecta decizia și că regulamentul va intra în vigoare conform planificării. „Tribunalul Constituțional ilegal încearcă din nou să împiedice un stat care aplică dreptul în vigoare și hotărârile instanțelor europene”, a afirmat ministrul afacerilor digitale, Krzysztof Gawkowski.
„Transcrierea certificatelor de căsătorie între persoane de același sex încheiate în străinătate este și va rămâne legală”, a adăugat acesta, precizând că, până în prezent, 184 de cupluri de același sex și-au văzut certificatele transcrise. Katarzyna Kotula, oficialul guvernamental responsabil cu problemele de egalitate, a declarat că hotărârea tribunalului „nu are nicio forță juridică”.
Hotărârea aflată la originea conflictului
Prin decizia din noiembrie 2025 în cauza Mazowiecki (nr. C-713/23), Curtea de Justiție a Uniunii Europene, cu sediul la Luxemburg, a stabilit că Polonia este obligată să recunoască și să transcrie în registrele de stare civilă „căsătoriile” între persoane de același sex încheiate în alte state membre între cetățeni polonezi sau rezidenți în Polonia. Plângerea a fost formulată de doi bărbați polonezi care au solicitat, fără succes, autorităților naționale recunoașterea unei „căsătorii” încheiate în Germania.
Deși Curtea a recunoscut că dreptul familiei rămâne o competență a statelor membre, a considerat că acestea trebuie să și-o exercite într-o manieră armonioasă cu dreptul unional. Cu alte cuvinte, CJUE a concluzionat că statele care interzic expres „căsătoria” între persoane de același sex își pot păstra legislația, dar trebuie să recunoască anumite efecte juridice ale unor asemenea uniuni celebrate legal într-o altă țară a UE, atunci când acest lucru este necesar pentru a garanta dreptul la libera circulație al cetățenilor europeni.
În urma hotărârii, Curtea Administrativă a Poloniei a dispus către guvern înregistrarea căsătoriei celor doi, în conformitate cu interpretarea dată dreptului comunitar.
Tribunalul Constituțional, în centrul unei crize a statului de drept în Polonia
În 2015, fostul președinte Andrei Duda, aliat al PiS, a refuzat administrarea jurământului de trei judecători desemnați în mod legal de Sejm. La scurt timp, PiS a câștigat alegerile parlamentare și a nominalizat trei înlocuitori pentru acești judecători, care au depus jurământul. Noii magistrați și succesorii lor au fost considerați nelegitimi printr-o serie de hotărâri ale instanțelor poloneze și europene. Din cauza prezenței acestora în componența instanței, guvernul liberal, care a preluat puterea în 2023, respinge legitimitatea Tribunalului Constituțional și refuză să-i recunoască hotărârile.
Pentru o perioadă îndelungată, guvernul a refuzat să numească noi judecători la Tribunalul Constituțional pe măsură ce mandatele judecătorilor anteriori expirau, unele posturi rămânând neocupate timp de peste un an. În ultimele luni, guvernul a reluat numirea de noi judecători, însă președintele Karol Nawrocki, aliat al PiS, refuză să administreze jurământul de învestitură unora dintre aceștia.
Robert Fico: În Slovacia, rămâne cum ne-am înțeles
Guvernul Slovaciei a reiterat că nu va recunoaște „căsătoriile între persoane de același sex” încheiate în alte țări ale Uniunii Europene, considerând că această instituție juridică nu există în ordinea sa constituțională, care definește căsătoria exclusiv ca uniunea dintre un bărbat și o femeie. Decizia reprezintă o provocare deschisă la adresa interpretării Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), care a decis că statele membre trebuie să recunoască efectele juridice ale acestor uniuni, atunci când acestea au fost valid încheiate într-o altă țară a UE.
În cursul unei apariții publice, prim-ministrul slovac Robert Fico a insistat că autoritățile țării nu pot înregistra o „căsătorie” între persoane de același sex, deoarece aceasta ar însemna recunoașterea unei instituții pe care Constituția slovacă nu o permite.
„Trebuie să protejez Constituția Republicii Slovace”, a declarat Fico. „Registrul de stare civilă nu poate înregistra o căsătorie contrară definiției constituționale, aceea de ‘uniune dintre un bărbat și o femeie’. Nu ni se poate solicita înregistrarea a ceva ce nu există în sistemul nostru juridic”, a adăugat Fico.
Șeful guvernului a explicat că în prealabil a convenit asupra acestei interpretări cu ministrul de Interne, Matúš Sutaj Estok, și a asigurat că este dispus să poarte o „bătălie juridică” cu instituțiile europene pentru a apăra legislația slovacă.
Cazul care a declanșat conflictul
Controversa a apărut după ce doi diplomați slovaci, care s-au „căsătorit” în Austria în 2020, au solicitat ca actul de căsătorie să fie înregistrat în Registrul Civil al Slovaciei. Cuplul, care crește un copil, a cerut astfel ca statul să le recunoască legătura, cu efectele prevăzute de dreptul european al familiilor, în temeiul deciziei în aceeași cauză Mazowiecki, amintită mai sus.
Cu toate acestea, administrația a refuzat să dea curs cererii, ceea ce a determinat Procurorul General să depună o plângere formală prin care a solicitat obligarea Stării Civile la adoptarea unei decizii.
Constituția slovacă afirmă natura heterosexuală și monogamă a căsătoriei
Anul trecut, în septembrie, Parlamentul de la Bratislava a aprobat o reformă constituțională care a consolidat în mod expres definiția căsătoriei ca uniunea exclusivă dintre un bărbat și o femeie, reafirmând acest principiu ca unul dintre pilonii legislației familiei din țară.
Reforma a încorporat, de asemenea, garanții menite să protejeze competențele naționale în materii legate de familie și de identitatea națională slovacă. Printre alte măsuri, aceasta a interzis adopția de către cuplurile de același sex și maternitatea surogat și a stabilit că aspecte esențiale precum căsătoria și familia fac parte din suveranitatea constituțională a Slovaciei.
Pe această bază, executivul Fico menține că dreptul Uniunii Europene nu poate fi interpretat într-un mod care să oblige țara să recunoască drept căsătorie o realitate pe care propria Constituție nu o permite. Pentru Bratislava, așadar, conflictul cu Curtea de la Luxemburg nu se limitează la un dezacord jurisdicțional cu instituțiile europene, ci afectează însăși definiția juridică a instituției maritale.
România – vizată de aceeași obligație ca Polonia și Slovacia
Decizia Curții de Justiție a UE în dosarul Mazowiecki are efecte și asupra României, care are o legislație a familiei similară Poloniei și Slovaciei, chiar dacă în constituție nu este înscris explicit caracterul heterosexual al uniunii maritale, acesta fiind recunoscut și afirmat prin Codul Civil și hotărâri ale Curții Constituționale. Astfel, și România este obligată să recunoască „căsătoriile” între persoane de același sex încheiate în alte state membre. Până în acest moment autoritățile române nu au întreprins modificările legislative necesare.
Cu promisiunea revenirii (inevitabil!) la acest subiect, citez câteva considerații de ordin general făcute într-un articol recent pentru Alianța Familiilor din România:
„Ca o observație generală, care nu se limitează exclusiv la problema dreptului familiei, ar trebui să fie evident că o comunitate precum UE nu poate funcționa în acest mod. Este de neconceput ca CJUE să fi recunoscut vreodată un principiu al țării de origine atât de nelimitat și necondiționat în orice alt domeniu de reglementare. Chiar și în ce privește piețele, unde UE are într-adevăr competențe de reglementare de anvergură, principiul țării de origine este întotdeauna legat de anumite standarde minime și este supus condiției ca țara de destinație să nu fie obligată să accepte nimic care contravine ordinii sale publice. Doar în dreptul matrimonial, unde UE nu are nicio competență de reglementare, se presupune brusc că lucrurile stau altfel? Nimeni nu va crede acest lucru, nici măcar dacă provine de la Curtea de la Luxemburg.
Dincolo de toate principiile constituționale, este evident că agenda LGBT promovată agresiv de Bruxelles, instituțiile sale și guvernele unor state membre, astfel cum se exprimă în hotărârea amintită, contrazice atât natura umană, cât și cele mai fundamentale precepte ale moralității. Toleranța excesivă manifestată în multe țări față de practicarea deschisă a homosexualității nu duce la pace în societate, ci doar la cereri din ce în ce mai extreme și mai abstruse. Este timpul să încetăm să mai ascultăm narațiunea lacrimogenă și victimizantă a lobby-ului homosexual și a susținătorilor săi politici și să renunțăm la toleranța aberantă care le-a fost acordată prea mult timp, fără critică și fără discuții.”
