Ultimul secol este dominat în știință de extraordinarul progres al biotehnologiilor. Aceste progrese justifică afirmația că trăim în epoca biotehnologiilor. Biotehnologia este un cuvânt creat de Thomas Morgan – 1910, din cuvintele grecești bios – viață, tehnikos – tehnici și logos – studiu, știință. Convenția ONU pentru diversitatea biologică o definește astfel: „orice aplicație tehnologică, care utilizează sisteme biologice, organisme vii sau derivate ale acestora pentru a crea sau modifica produse sau procese în scopuri bine determinate.”
Datorită cercetărilor de genetică moleculară a fost posibilă cunoașterea structurii în profunzime a unor gene și genomuri, fapt care a condus la elaborarea tehnologiei ADN-ului recombinat și la transferul de gene peste barierele de specie. S-a reușit producerea și comercializarea pe scară largă a unor hormoni (insulina, somatostatina, somatotropina), a interferonului, a antibioticelor, a vaccinurilor, a kiturilor de diagnostic etc., dar și producerea de organisme modificate genetic, care au dus la obținerea de plante și animale transgenice. În același timp, atitudinea față de biotehnologii a oscilat între optimism și reticență.
OPTIMISM – vom domina natura, vom stăpâni Pământul, vom fi creatori de viață. Vom rezolva criza alimentară și ecologică. Plantele modificate genetic (porumb, bumbac, cartofi, soia etc.) ajung la maturitate mai repede, tolerează mult mai bine seceta sau scăderi de temperatură pronunţate, au un nivel nutritiv foarte ridicat, au mărit producția pe hectar și au redus folosirea ierbicidelor. Nu mai e necesară defrișarea masivă a mii de hectare de pădure și transformarea acestora în teren agricol. Se îmbunătățește calitatea apelor freatice și de suprafață prin reducerea reziduurilor de pesticide. Biotehnologiile vor duce la o îmbunătățire a prevenției și terapiei bolilor, ameliorând sau vindecând multe forme de suferinţă.
Organele noastre de simț vor putea fi modificate pentru a putea percepe o gamă mai largă de sunete sau imagini, corpurile noastre ar putea fi modificate pentru a ne implica în activități mai dificile, iar mințile noastre ne vor permite să gândim mult mai profund şi mai intens. Va putea fi creat „omul hibrid transgenic” adaptat unor medii ostile.
Ideea modificării naturii umane şi a diversificării rapide a speciilor a dus la o nouă filozofie politică și morală pentru sec. XXI, un sistem numit „post-umanism”. Ca toate sistemele filozofice, post-umanismul include principalele idei filozofice și politice, dar remodelate în jurul noilor definiții ale omului, relațiilor interumane, solidarității sociale și înțelegerii individuale. Post-umaniștii văd tehnologia genetică în acelaşi mod cum privesc majoritatea oamenilor transplantul de organe sau chimioterapia. Majoritatea post-umaniştilor sunt partizani ai relativismului, secularismului, utilitarismului și scientinismului. Dacă utilitatea este un scop etic, controlul direct al corpului și minții noastre sugerează posibilitatea unei utilități nelimitate.
RETICENȚA – de la începutul anilor ’80, Rifkin a anticipat efectele tehnologiei genetice și a început să tragă semnale de alarmă. Din acel moment, el și fundația lui au dus o luptă împotriva realizării de noi ființe umane prin inginerie genetică și a finanțării cercetării genetice. Atenția lui s-a focalizat pe abuzurile și pericolele sociale, care ar putea rezulta din cercetările medicale şi aplicaţiile lor, și pe nevoia noastră de a accepta moartea și limitele tehnologice. Ulterior, s-a dezvoltat un adevărat current, care a impus un set de norme menite a controla abuzul prin biotehnologii.
Care sunt îngrijorările societății?
Genomul și ecosistemul sunt ambele foarte complicate și omul nu are capacitatea de a le stăpâni. Pot exista consecințe neplăcute și nedorite. Implicarea umană în acest complex ecosistem este periculoasă, imprevizibilă și singura noastră speranţă este să lăsăm planeta să se administreze singură. Afectarea diversităţii genetice este o cale greșită deoarece supraviețuirea noastră ca specie depinde de diversitatea genetică. Există îngrijorări legate de politica publică. Dezvoltarea biotehnologiilor pot duce la discriminări „genetice”, poate crea două nivele sociale: unul aparţinând celor cu gene relativ normale şi unul al celor cu gene anormale. Filmul GATTACA este construit pe această idee.
Decizii greşite ale părinţilor, care pot să ajungă la concluzia că au dreptul de a „comanda un copil”. Embrionii și fetușii vor fi considerați proprietatea biologică a părinților cărora li se permite să-i modifice sau să-i avorteze când consideră de cuviinţă. Selecția sexului are rezultate nedorite, cum ar fi un dezechilibru populaţional pe sexe.
Accesul inegal la tehnologia genetică va accentua inegalitatea socială.
S-a spus că tehnologiile servesc interesele puterii politice, care va folosi tehnologia pentru a-şi întări dominaţia. Exemplu: armelor biologice (care au fost interzise în 1986 la Geneva, dar aceasta nu înseamnă că cercetările s-au oprit). Este foarte ușor de obținut o bacterie toxică sau arme inteligente prin inginerie genetică.
Îngrijorări privind siguranța rezultatului.
Biotehnologiile nu au numai rezultate pozitive. În unele situații ele pot fi dăunătoare organismului uman. De exemplu: gene rezistente la antibiotice pot trece din alimentele transgenice în bacteriile din aparatul nostru digestiv, transformându-le în bacterii încă necunoscute. Până acum 3 ani, se considera că sucul gastric le neutralizează.
Folosirea fără rațiune de către omenire a biotehnologiilor agricole moderne ar putea duce la catastrofe ecologice și de sănătate. Aceasta deoarece organismelor vii le-ar putea fi insinuate virusuri, producând boli noi. Bolile pot fi transmise prin alimentele transgenice
Dar cele mai tulburătoare critici sunt legate de limitele sacre ale ordinii naturale.
Rifkin, numeroși eticieni și lideri religioși au susținut că ingineria genetică utilizată abuziv încalcă limitele sacre dincolo de care nu ar trebui 1să ne jucăm de-a Dumnezeu”. Ei nu cred că limitele divine sunt distincte și nu cred într-o altă ordine naturală. Pentru cel care citește pentru prima dată Biblia, viziunea creației este ca un act complet și se accentuează ideea că interesul constant și iubitor al lui Dumnezeu în procesul creație Îl dezvăluie ca fiind cel care „face toate cele noi”. Perspectiva Bibliei asupra relației omului cu natura arată că aceştia depind în aceeaşi măsură de Dumnezeu. Creativitatea Lui nu se oprește la crearea fizică a lumii; El își continuă munca, dăruind umanităţii ordine, structură, frumuseţe. Vocația creștină este de a continua munca Lui Dumnezeu, aceasta fiind o responsabilitate enormă necesitând acţiuni pozitive. Stăpânirea Pământului este un mijloc de spiritualizare şi umanizare şi nu scop în sine.
Omul fără Dumnezeu, stăpân al creației prin biotehnologii face ca pericolul distrugerii lumii prin știință și tehnologizare să devină o realitate.
Prin biotehnologii utilizate nejudicios, putem asista la dispariţia omului prin proprie iniţiativă – moarte filogenetică. Biotehnologiile sunt poate cea mai mare capodoperă a secolului dar, au evidențiat și determinat o criză majoră contemporană – criză de sens a ştiinţei.
„Tehnologia genetică poate fi controlată şi poate deveni mai degraba un lucru bun decât unul rău. Îngrijorările eticienilor şi ale societății asupra tehnologiei genetice sunt bine fondate, dar ele pot fi însă rezolvate” (J. Glover-2001).
Cum?
Prin revenirea la sensul creaţiei şi al lumii. Dumnezeu a dat omului continuitatea creaţiei şi totodată sensul ei. Cunoaşterea este inevitabilă, dar omul trebuie să-i dea un sens deoarece inteligența fără sens nu este decât neant.
Fără Dumnezeu, omul va domina lumea prin știință, dar nu se va putea domina pe el însuși.
–
P.S.1: Declarația Universală asupra genomul uman și drepturilor omului afirmă: „Nici o intervenție care ar putea afecta genomul individului nu va fi realizată, chiar în scopuri științifice, diagnostic, terapeutice, fără consimţământul liber și informat al persoanei implicate, iar când este cazul, a reprezentanţilor săi autorizați, urmârind doar interesul persoanei.” De văzut și Recomandarea 934 a Consiliului Europei în legătura cu ingineria genetică, Recomandarea 1046 Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei în legatură cu utilizarea embrionilor și feților umani în scopuri diagnostice, terapeutice, științifice, industriale și comerciale, Declarația AMM asupra ingineriei genetice și manipularii genetice. (Madrid 1987)
P.S.2: Pentru atei, liber-cugetatori, seculariști, tefeliști etc. fac o mărturisire: cred în Dumnezeu, sunt creștin-ortodox și mi-am afirmat apartenența în public întotdeauna. Și nu îmi este rușine să fac această mărturisire. Așa că să nu se obosească să mă atace.
