Elisabetta PITTINO, coordonatoare a Initiativei ”Unul dintre noi”, l-a intervievat pe profesorul Justo Aznar Lucea, Doctor in Medicina de la Universitatea din Navarra și director al Institutului de Științe ale Vieții de la Universitatea Catolică din Valencia, pentru a afla mai multe despre baza stiintifica a inititativei “Unul dintre noi”.
Prof. Aznar a fost șef al Departamentului de Patobiologie Clinica de la Spitalul Universitar La Fe Valencia, de la 1974 până la pensionarea sa, în iunie 2006. A publicat 507 de lucrări de cercetare, aproximativ 300 în unele dintre publicațiile științifice cele mai relevante. El a condus 20 de teze de doctorat și 30 de capitole în diverse cărți. A primit mai multe premii, inclusiv “Alberto Sols”, “Santiago Grisolia” și premiul “Sănătate și societate”, la prima sa cerere, la cel mai bun “Dezvoltarea carierei” din Valencia, emis de Departamentul de Sanatate a Guvernului această regiune. Este membru al Academiei Regale de Medicina din Valencia.
I: In mod științific, când începe viața umană?
Prof. Aznar: Nu există nici o îndoială că viața umană începe cu fecundarea ovulului de către spermatozoid. Fertilizarea inițiază dezvoltarea si activeaza diviziunea zigotului, susținand dezvoltărea acelei ființe umană, care traieste fără întrerupere.
Î: Putem numi embrionul “Unul dintre noi” …
Prof. Aznar: Dupa cum am arătat anterior, zigotul și embrionul uman in stadii initiale, sunt din punct de vedere biologic, ființe vii ale speciei noastre si nu există nici o dificultate in a spune că embrionul este “Unul dintre noi”.
Mai mult decât atât, în această luptă de apărare a viații embrionului uman, cei care susțin că embrionul uman in stadii initiale, nu este o ființă vie a speciei noastre, ci un conglomerat de celule, fara nici o valoare ontologică sau biologica, vor trebui să demonstreze că acesta este ceea ce ei afirma, și aceasta, până acum, nimeni nu a fost în măsură să o dovedească.
Î: In cazul în care știința este atât de simpla in a demonstra ca începutul fiecarei vieți umane este concepția, de ce a fost introdus și difuzat conceptul neștiințific de ”pre-embrion” ?
Prof. Aznar: Termenul de “pre-embrion” este un truc semantic introdus de Clifford Grobstein (SUA) în 1979 și confirmat și difuzate de Raportul Warnock în 1984.
Fără îndoială, termenul de pre-embrion este neștiințific, și este destinat exclusiv pentru a priva embrionului uman, de la fertilizare la consolidarea implantarii, la aproximativ 14 zile de viață, de caracterul său de fiinta umana vie, și în acest mod de a il manipula și chiar distruge, fără orice responsabilitate morală. Acest lucru este unica justificare posibila pentru utilizarea termenului de pre-embrion.
I: Care sunt diferențele dintre embrion înainte de implantarea și embrionul după implantare? Există vreo schimbare în umanitatea embrionului? Care este diferența între embrion, făt, iar nou-născuți? Sunt aceste diferențe substanțiale sau nu?
Prof. Aznar: Nu există dovezi științifice care să susțină oricare diferențe biologice dintre embrionii pre- și post-implantati. De la fecundare, dezvoltarea embrionului este continua, asa incat a spune că există diferențe biologice între înainte și după implantare este o manipulare semantică, care a fost propusă în Raportul Warnock, exprimându-se ca viața umană începe cu gestația . Acest lucru, fără îndoială, a dus la deprivarea embrionilor umani, de statutul lor biologic și ontologic pentru a-i manipula fără nici o responsabilitate etică. A mentine această poziție inseamna a ignora realitatea biologica a embrionului uman și a manipula limbajul in scopuri false.
Î: Ce părere aveti despre campania “Unul dintre noi”? Credeți că este drept sa cerem să se oprească orice activitate de cercetare care implică distrugerea embrionilor umani?
Prof. Aznar: Desigur, obiectivul initiativei ”Unul dintre noi”, este nu numai potrivit, dar si necesar. Noi credem că acesta este pozitiv nu numai în scopuri imediate, pentru a promova o inițiativă legislativă pentru a preveni manipularea și distrugerea de embrioni umani în Comunitatea Europeană, dar campania în sine este un instrument magnific pentru a sprijini apărarea vieții umane; aceasta este necesara pentru a se oferi argumente de catre cei care susțin această inițiativă, atunci când solicită semnăturile oamenilor. Credem că o parte importantă a acestei campanii este sa instruim în mod corespunzător pe cei care aduna aceste semnături , pentru ca acestia să fie în măsură să explice în detaliu motivele pentru a sprijini această cerere.
Î: Credeți că limitarea cercetarii va deschide noi domenii?
Prof. Anzar: Desigur, atunci când o experiență științifică are rezultate imorale și, lipsa de principii etice recomanda oprirea acea practica, acest lucru poate stimula pentru a găsi alternative pentru obținerea aceluiași beneficiu, dar etic.
Principala diferență între ființele umane și animale este că omul este o ființă morală, aceasta înseamnă că oamenii trebuie să răspundă pentru implicațiile etice ale acțiunilor întreprinse, și oamenii de știință, ca ființe umane, ar trebui să răspundă la fel. Prin urmare, evaluarea etică negativa a oricarei activitati de cercetare ar trebui să le oprească, dar, de asemenea, trebuie să se deschidă ușa catre alte soluții de cercetare etic acceptabile.
Un exemplu paradigmatic în acest sens sunt experiențele lui Shinya Yamanaka, care l-au condus pentru a obține reprogramare celulara si regenerare a celulelor stem adulte, motiv pentru care a fost distins cu Premiul Nobel pentru Medicină în 2012, deoarece motivația sa inițială de a initia aceste experiențe, au constiuit-o probleme în esență etice.
Î: Este drept să se sacrifice viața unor oameni pentru a salva alte persoane?
Prof. Anzar: Potrivit imperativ lui Kant, care afirmă că ființele umane prin propria lor demnitate nu poate fi folosite niciodata ca un mijloc pentru nimic, chiar bun, dar întotdeauna ca un scop pentru acțiunile care afectează binele propriu, se pare ca noi sacrificam embrioni pentru a obține un beneficiu pentru al treilea om. Astfel, ea nu are nici o justificare etică.
Din punct de vedere istoric există multe experiențe anterioare care susțin această afirmație, dar m-as referi la un exemplu paradigmatic realizat de naziști cu deținuții din lagărele de concentrare pentru a experimenta tehnici medicale care ar putea fi utile pentru soldații germani la război.
Î: Cercetarea pe celule stem embrionare, care ucide mulți embrioni umani, după mulți ani nu a dat nici un rezultat practic … de ce?
Prof. Anzar: Această întrebare nu este corectă, în primul rând ar trebui să diferențiem între rezultatele experimentale și clinice și sa le observam, în esență, pe ecranul etic.
Desigur embrionii umani sunt un material util pentru experimente biologice, în special legate de dezvoltarea vieții umane în stadii incipiente. Adică, nu se poate nega, după ani de cercetări cu celule stem embrionare ca aceste practici sunt biologic utile, dar se întâmplă că aceste experiențe, deși utile, sunt întotdeauna lipsite de etică.
Cu toate acestea, din punct de vedere terapeutic, este adevărat că doar câteva studii clinice cu celule stem embrionare sunt în curs de desfășurare și că, dimpotrivă, există un număr foarte mare, depasind 3000, cu celule stem adulte în scopuri terapeutice.
Î: Celulele stem adulte: da, cercetarii? De ce?
Prof Aznar: Celulele stem adulte sunt deosebit de utile pentru utilizare în medicina de restaurare și de regenerare, reprezinta una dintre posibilitățile cele mai atractive terapeutice ale secolului prezent.
După cum s-a afirmat anterior, în prezent, numeroase studii clinice folosesc aceste celule.
În esență putem spune că celulele stem adulte sunt celule utilizate in practica clinica de azi, deoarece atat celulele stem embrionare cat si celulele stem adulte sunt mai mult într-o fază experimentală.
I: Ca om de știință, medic, bioetician și ca profesor, credeți că prin semnarea initiativei ”Unul dintre noi”, cetățenii europeni pot ajuta știința și Europa să iasă din criză?
Prof. Aznar: Eu cred că semnarea initiativei “Unul dintre noi” poate ajuta la ameliorarea crizei în Europa, in cazul în care va ganditi la criza morala, care cu siguranță este fundamentul tuturor crizelor, inclusiv economice.
Eu cred că prin semnarea acestei inițiative legislative, ca oameni de stiinta, medici, bioeticieni sau profesori, pot favoriza o analiză în profunzime a crizei morale care există în Europa, de stabilire a terenul, împreună cu alte acțiuni, permițându-ne sa initiem o nouă cale pentru de a ieși din aceasta.
Î: Deci, ați apela la colegii dumneavoastră, la studenti, pentru ca toți oamenii să semneze “Unul dintre noi”?
Prof. Aznar: Ca director al Institutului de Științe ale Vieții de la Universitatea Catolică din Valencia, am propus Consiliul de administrație al Universității o campanie de strângere a semnăturilor de la profesori și studenți pentru “Unul dintre noi”. Această campanie este în curs de desfășurare și avem peste 1500 de semnături stranse.
